FOTO Fluturi unici în lume aduc bani fermierilor clujeni

FOTO Fluturi unici în lume aduc bani fermierilor
clujeni

În judeţul Cluj trăiesc patru specii de fluturi Maculinea care sunt unici în lume  FOTO: studenţi din colectivul profesorului Rakosy Laszlo

600 de fermieri primesc, de anul acesta, o subvenţie de două ori mai mare de la Uniunea Europeană pentru că pe terenurile lor trăiesc fluturi unici în lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fermieri din 11 comune din judeţul Cluj vor primi 240 de euro pe hectar, anual, de la Uniunea Europeană, deşi în mod normal subvenţia pentru agricultură este de 119 euro. Suma este mai mare, mulţumită unei specii de fluturi numită Maculinea, insecte foarte rare şi care trebuie protejate.

Introducerea normei europene prin care se acordă această subvenţie a plecat de la iniţiativa unui profesor clujean care studiază fluturii. Ideea a fost inclusă din 2010 în Programul Naţional de Dezvoltare Agricolă al Ministerului Agriculturii, iar din 2012 s-au înscris deja primii ţărani.

Terenurile pe care trăiesc fluturii Maculinea, unici în lume, au o suprafaţă de aproximativ 8.000 de hectare.

Deocamdată, 600 de fermieri au semnat un angajament de agromediu pe cinci ani cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj.

Ei provin din 11 comune, aşezări situate în partea de nord-est a judeţului Cluj: Panticeu, Aluniş, Borşa, Corneşti, Dăbâca, Iclod, Sic, Bonţida, Căşeiu, Palatca şi Suatu.

Reguli pentru protecţia fluturilor

Fiecare fermier deţine între 3 şi 50 de hectare de pajişti unde trăiesc fluturi. Banii mai mulţi vin, însă, la pachet cu o serie de reguli pe care ţăranii trebuie să le respecte.

„Un fermier primeşte un supliment de 240 de euro pe hectar pe an dacă îngrijeşte, conform regulilor, acea fâneaţă pe care o are în proprietate. El semnează cu APIA un angajament de agromediu pe cinci ani de zile. Dacă nu continuă toţi anii, atunci fermierul trebuie să returneze suma“, explică Maria Ciucă, şeful Serviciului Măsuri de Sprijin şi IT din APIA Cluj. 

Toate regulile vin să protejeze fluturii Maculinea. Prin acel contract semnat, agricultorul se obligă ca, pe fâneţele sale, să nu folosească fertilizanţi, pesticide, să nu pună mai mult de 30 de kilograme de gunoi de grajd pe un hectar de pământ şi să cosească manual abia după 25 august, dată până la care fluturele se înmulţeşte. Există şi reguli privind câte animale să pască pe acea fâneaţă pentru a nu dăuna fluturilor.

„Iarba trebuie cosită cu coasa sau cu o motocositoare de mici dimensiuni şi numai după 25 august, după ce fluturele îşi încheie ciclul de reproducere“, detaliază Maria Ciucă.

Pentru ca ţăranii să nu ia banii doar pe ochi frumoşi, reprezentanţii spun că APIA va face şi controale neanunţate. De asemenea, fâneaţa respectivă nu trebuie arată, pentru că, dacă e discuită, se scot afară muşuroiele de furnici unde se află şi larvele fluturilor. Iar astfel, aceştia dispar. La fel şi banii.

210 dintre cei 600 de fermierii clujeni au primit deja subvenţia, iar plăţile pentru aceştia se ridică la un total de peste 460.000 de euro.

Restul urmează să îi primească, iar sumele primite de fiecare dintre agricultori variază între 720 şi 12.000 de euro, în funcţie de suprafaţa de teren deţinută.

Foto

Unul dintre fermierii care îşi aşteaptă subvenţia este Simion Tămaş (56 de ani), din comuna Borşa. Imediat după Revoluţie, şi-a făcut o fermă de animale. Acum are 40 de vaci, 135 de oi şi 15 porci. Deţine şi zeci de hectare de pământ, fâneţe, păşuni şi terenuri arabile, dar doar pe circa 32 de hectare trăiesc fluturii Maculinea.

„De fluturi am aflat acum trei ani, când au venit în comună studenţi şi profesori de la Cluj. Am aflat că ei au luat legătura cu o facultate din Bonn. Au venit şi nemţii şi am înţeles că aceşti fluturi ar fi o raritate“, explică Tămaş. Agricultorul va primi o subvenţie de 7.680 de euro, mulţumită prezenţei fluturilor, deşi în mod normal subvenţia pentru cele 32 de hectare de teren ar fi ajuns la 3.808 euro.

Simion Tămaş recunoaşte că subvenţia primită e un mare avantaj.

„Nu mă deranjează regulile pe care trebuie să le respect pentru banii ăia. Acum nu mai am la fel de multe animale ca înainte. Cu subvenţii ca asta, pentru fluturi, se încurajează agricultura şi zootehnia, poate se fac şi noi locuri de muncă“, este de părere fermierul.

„Se încurajează lenea“

Iniţial, când au auzit de fluturi, fermierii au fost cam rezervaţi. „La început, oamenii nu erau prea încântaţi, mai ales când au auzit de acele condiţii. În 2012 s-au înscris în program vreo 150 de fermieri din comuna Borşa, iar anul acesta nu a trecut o zi fără să nu vină oameni la primărie să întrebe dacă pot accesa şi ei acel program pentru fluturi“, spune Mariana Secară, primar în comuna Borşa.

Alţi primari sunt, însă, de părere că obţinerea acestei subvenţii este dificilă. „E destul de complicat, pentru că oamenii trebuie să respecte nişte reguli“, spune Ioan Sallai, primarul din comuna clujeană Sic.

Mai există şi o a treia categorie, „necredincioşii“, care cred că la mijloc este o şmecherie politică şi că fluturii „zboară“ doar în anumite comune. „E foarte interesant cum zboară fluturii dintr-un colţ al judeţului într-altul, doar în anumite comune. Nu e normal ca pentru un hectar cultivat cu porumb un om să primească 185 de euro şi pentru un hectar unde trăiesc fluturii ăştia să ia 240 de euro. E absolut absurd! Astfel se încurajează lenea. Nimeni nu mi-a confirmat că acei fluturi există. La sfârşitul acestei săptămâni voi trimite o adresă la Ministerul Agriculturii prin care voi semnala această absurditate“, declară, ferm, primarul din comuna Chinteni, Lucia Suciu.

Terenurile pe care trăiesc fluturii Maculinea au fost folosite, de-a lungul timpului, doar cu rolul de fâneţe, iar de acum înainte rolul lor rămâne neschimbat. Singura diferenţă este că iarba se coseşte o singură dată pe an, pentru a asigura înmulţirea fluturilor, iar terenurile sunt tratate cu mult mai mare atenţie.

Rămâne la latitudinea agricultorilor dacă doresc să primească această subvenţie sau nu.

Până 10.000 de fluturi Maculinea trăiesc în satele din Cluj.

Supravieţuiesc cu ajutorul furnicilor

Profesorul universitar Rákosy László, de la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, este cel care a început să studieze fluturii Maculinea şi a venit cu proiectul pentru introducerea normei europene de acordare a subvenţiei.

„Fluturii Maculinea depun larvele pe plante. După două săptămâni, larva cade jos, pe pământ, de unde furnica o ia şi o duce în casa ei. Larva varsă pe spatele furnicii o substanţă cu care o păcăleşte că e puiul ei. Furnica o hrăneşte peste iarnă chiar şi cu propriii copii“, explică profesorul.

 

 

citeste totul despre: