FOTO Cele mai frumoase cabane din Cluj – din „Elveţia Ardealului” până pe acoperişul Apusenilor

FOTO Cele mai frumoase cabane din Cluj – din „Elveţia Ardealului” până pe acoperişul Apusenilor

Pensiunea Lara este un mic colţ de rai din Valea Ierii. FOTO: Pensiunea Lara

Să găseşti cele mai frumoase cabane din Cluj nu este un lucru uşor, datorită numărului mare al acestora. Două dintre acestea, pensiunea „Lara” din Valea Ierii şi „Cabana Moţilor” din Mărişel, nu trebuie ratate de orice călător care se respectă. Sunt genul de cabane plasate în peisaje idilice care apar numai în cărţile poştale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cele mai frumoase cabane din Cluj. Dacă Valea Ierii este supranumită „Elveţia Ardealului”, pensiunea Lara întregeşte peisajul idilic. „O oază de linişte ce te va purta dincolo de zgomotul şi forfota obositoare a oraşului. Peisajul în care se află pensiunea depăşeşte orice imaginaţie: încarcată de flori, pensiunea este înconjurată de un lac spectaculos, în care se revarsă mici cascade. Aspectul de conac al pensiunii va cuceri pe loc, iar, terasa în aer liber va da savoare serilor de vara” – descriu proprietarii pensiunea şi nu sunt departe de adevăr. Pensiunea este localizată în Valea Ierii, la numai 45 de Km de Cluj. Se ajunge pe drum asfaltat prin DJ107M şi DJ107N. 

Pensiunea Lara

Baie în ciubere de lemn şi saună în butoi 

Clienţii se vor bucura de o baie relaxantă în ciubere din lemn cu apa caldă şi saună în butoi. Cele mai frumoase cabane din Cluj. Pensiunea are - 10 camere duble situate pe lângă lac cu balcoane deasupra lacului cu luminiţe superbe seara; 3 camere duble în pensiunea veche (corpul principal); 2 camere duble, asa zise camere gemene, cu vedere la lacul de sus şi la pădure, au terasa în fata camerei unde poţi asculta susurul apei.  Preţurile la cazare cu mic dejun bufet suedez sunt de 280 RON (inclusiv TVA)/camera, pentru 2 persoane. 
Baie în butoi la Pensiunea Lara 

Obiective de vizitat în zona
 
În vecinătatea cabanei se află numeroase obiective de interes istoric, cultural şi turistic, astfel:   Biserica de lemn din Măgura Ierii  Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Buru, construcţie 1860. Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii, construcţie 1910.  Biserica de lemn „Sfinţii Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcţie 1769.  Biserica de lemn din Lungeşti Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric.  Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Ocolişel, construcţie 1852, monument istoric. Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihaiil şi Gavriil” din satul Surduc, construcţie 1758, monument istoric.  Biserica unitariană din satul Iara, construcţie secolul al XIII-lea, monument istoric.  Cetatea Liteni, construcţie secolul al XIV-lea, monument istoric. Conacul „Beldi” din Iara, construcţie secolul al XIX-lea, monument istoric.  Conacul „Kemény” din Iara, construcţie secolul al XIX-lea, monument istoric. Conacul „Teleki” din Iara, construcţie secolul al XIX-lea, monument istoric. Situl arheologic de la Iara (Epoca romană, Preistorie).  Rezervaţia naturală Cheile Runcului  


„Cabana moţilor” din Mărişel
 
Cele mai frumoase cabane din Cluj. Cel mai cunoscut loc de cazare din Mărişel, în care au ajus oameni din toate colţurile lumii, este Cabana Moţilor, de trei stele.  Cabana a câştigat “Traveller”s Chioice 2012 Winner” din partea siteului de călătorii Trip Advisor. Cabana aprţine unor foşti corporatişti care s-au săturat de viaţa de oraş. Cea mai mare atracţie a zonei este, conform proprietarei Ela Atanasiu, natura nealterată. “De când suntem aici am atras foarte mulţi oaspeţi, din România şi, mai recent, şi din străinătate. Am pus accent pe oapseţii de afară, pnetru că ei apreciază  foarte mult  ce avem noi aici, natură  pură, mâncare foarte sănătoasă şi foarte gustoasă din ingredinete locale, toate făcute după reţete tradiţinale, le plac  foarte mult obiceiurile pe care noi încercăm să le îngorăm şi să le ignorăm  din cauza tehnologiei şi modernismului ce ne-au luat minţine. Oaspeţii străini apreciază mult mai mult smiplitatae vieţii, faptul că încă se lucrează manual. Ei ştiu că animalele hrănite aşa sunt mai sănătoase şi produsele pe care le dau sunt mai sănătoase. Suntem desupra lumii, la 1250de metri înălţime, într-o  zonă nepoluată, neindustrializată din Apuseni”, detaliază femeia.   Deşi cei mai mulţi oapeţi vin aici să se bucure de natură, există posibilităţi de divertisment şi pentru pasionaţii de adrenalină. “Mărişelul e  încojnurat de văi, unde poţi să faci escaladă,  tirolină, se organizează plimbări cu maşini de  teren, pe cai . Sunt destul de multe activităţi. Sunt firme care se ocupă aşa ceva, inslusiv poţi zbor cu elicopterul deasupra Mărişelului. Suntem aici între lacul Tarniţa şi Beliş, unde se pot face sporturi acvatice”, ne explică gazda de la Cabana Moţilor. 

Mâncare „ca la mama acasă”
 
Cele mai frumoase cabane din Cluj. Una dintre cele mai importante atracţii ale cabenei este şi mâncarea tradiţională, făcută din ingrediente locale delicioase. Ela Atanasiu, de la Cabana Moţilor, ne-a recomandat câteva preparate tradiţionale. „Recomand supă de pui sau vţel  cu legume de aici şi cu tăiţei de casă sau supa de ciuperci. Acestea sunt cele mai apreciate pentru că igredientele sunt din zonă şi gustul e fabulos. Pentru felul doi recomand un balmoş sau mămăligă boierească fiartă în lapte şi smântână, cu tocăniţă de pui sau cu tocăniţă de ciuperci, toate produsele fiind de aici.   De asemenea, recomand şi un gulaş la ceaun, cu mămăligă şi murături. Deserturile le facem aici, cu ingredeinte din zonă, fructe de pădure, dulceţuri şi siropuri pe care noi le facem”, spune femeia. La partea de băutură, un sirop de casă merge numai bine pe caniculă, dar merg foarte bine şi palinca, afinata, vişinata şi merişorata, toate de casă. Cazarea cu mic dejun costă de la 130 până la 160 de lei pe noapte în funcţie de sezon şi zilele din săptămână. 
LOCALIZARE. Mărişel se află la circa 50 de kilometri, respectiv o oră de mers, de Cluj-Napoca. Traseul cel mai rapid este Floreşti – Gilău - Şomeşu Cald - Şomeşu Rece- Mărişel. Destinaţia e străjuită de lacuri superbe – Tarniţa, în aval, şi Beliş, în amonte de comună. Drumul nu este în starea cea mai bună, dar nu pune probleme deosebite decât iarna, când fără lanţuri la maşină îţi e imposibil să ajungi la destinaţie. Turişii pot ajunge la Mărişel şi cu bicicletele în câteva ore. În zonă se poate ajunge şi dinspre dinspre Huedin, prin Beliş, cale de 38 de kilometri. Maşina şi bicicleta sunt singurele mijloace de a ajunge aici. 
Mărişel – satul de pe acoperişul Apuseilor
 
În Mărişel peisajul este atât de frumos încât cu uşurinţă ai putea să faci o sută de cărţi poştale cu fotografii care să-ţi taie răsuflarea. Dealurile acoperite de păduri, văile şi lacurile de pe traseu sunt înlocuite, treptat, pe măsură ce urcăm spre Apuseni, de peisaje mai aprige.   Un râu curge cristalin pe marginea drumului, brazii înalţi formează un fel de tunel, care în anumite zone aproape că se închide şi în partea de sus, lăsând doar un firicel de lumină să lumineze şoseaua. Mărişelul este situat în Munţii Apuseni, pe un platou străjuit de multe văi la circa 1.200 de metri altitudine. Aici timpul stă în loc. Nimic nu tulbură liniştea şi viaţa oamenilor care păstrează multe din tradiţiile străvechi.  Pâlcuri de case sunt răsfirate pe colinele verzi cât vezi cu ochii. La fel ca şi timpul, aici spaţiul pare nelimitat. Nu e de mirare că aveam de-a face cu cea mai mare comună ca suprafaţă locuibilă din Europa. Cei circa 2.000 de moţi mărişeleni trăiesc în peste 8.000 de hectare de teren. 

Ce facem în zonă
 
Alte trasee turistice se pot face în zona Ţâcla Găvrii, o stâncă aflată la doi kilometri de centrul comunei, zonele Rezervaţia Măguri-Răcătău, amenajările hidrografice de pe Someşul Cald şi de pe Someşul Rece, defileul Someşului Rece, rezervaţia naturală Padiş şi rezervaţia Scărişoara. Aici se va amenaja în curând şi o pârtie de schi.  Comuna Măguri-Răcătău are pe teritoriul său şapte zone naturale protejate, defileul Răcătăului (cunoscut şi sub numele de „Împărăţia lui Zamolxe”), Cheile Dumitresei, Turbăria de la Dameş şi Balomireasa, muntele din care izvorăşte Someşul Rece şi Răcătăul. Numeroase drumuri şi poteci care împânzesc zona montană oferă posibilităţi multiple de organizare a unor excursii spre Dobrin, Vârful Dumitreasa, Piatra Groşilor, Muntişoru, Bogdanul, Chicera Comorii şi Chicera lui Matei. 
Rezervaţia Padiş 
 
„Regiunea Padiş se află în Munţii Apuseni, mai precis în partea de nord a munţilor Bihor, la aproximativ 15 km est de satul Pietroasa. Considerate cel mai grandios fenomen carstic al României, Cetăţile Ponorului reprezintă obiectivul de maxim interes din zona Padişului. Sunt declarate monument al naturii, dar nu există restricţii de acces. Vizitarea circurilor calcaroase constituie o tură spectaculoasă care nu necesită decât echipamentul obişnuit de munte. Numele de “Cetăţi ale Ponorului” vine în primul rând de la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafaţă al acestui fenomen carstic. Este vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, dintre care cel central reprezintă închiderea în fund de sac a Văii Cetăţilor. Albia acesteia, transformată într-un haos de blocuri enorme de piatră, se sfârşeşte la picioarele unui perete de peste 100m înălţime, în care se decupează cea mai impresionantă intrare din carstul românesc: portalul Cetăţilor Ponorului. Cea mai frumoasă peşteră este Peştera Gheţarul Focul Viu care  este alcătuită din două săli, din care prima de mari dimensiuni, ocupată de un imens bloc de gheaţă. Accesul în peşteră se face pe o galerie descendentă, unde este montată o scară de lemn. Tavanul sălii mari este spart de o fereastră prin care a căzut o mare cantitate de buşteni si frunze din exterior, acumulate într-o imensă movilă în centrul sălii. Peştera este foarte uşor accesibilă în sectorul său superior, unde lumina pătrunsă prin hornul din centrul Sălii Mari permite vizitarea fără lămpi cu acetilenă sau lanterne electrice. Temperatura este destul de mică (în jur de 0ºC) chiar şi-n timpul verii”, se arată pe siteul marisel.ro.
 
Citeşte şi 
 

FOTO VIDEO Tură cu bicicleta prin Valea Ierii, „Elveţia Apusenilor”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: