FOTO Biserica unde se fac slujbe ca în 1791, la lumina lumânării, şi seamănă cu o casă ţărănească din Apuseni

FOTO Biserica unde se fac
slujbe ca în 1791, la lumina lumânării, şi seamănă cu o casă ţărănească din Apuseni

Biserica veche din satul Bucea (foto dreapta) seamnă mult cu o casă ţărănească din Apuseni (foto stânga)

La graniţa Clujului cu Bihorul se află o bisericuţă din lemn, pe un deal din satul Bucea. A fost ridicată în 1791 de cele şapte familii de ţărani care trăiau atunci în localitate. Astăzi se ţin slujbe la lumina lumânărilor de sărbători închinate Maicii Domnului, hram pe care îl poartă biserică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe un deal, lângă Piatra Craiului, stă mândră o mică biserică din lemn. Dacă nu ar avea turn şi clopotniţă ai zice că e o casă cum îşi fac moţii. Dar are. Din 1791 încă. Şi e unul dintre frumoasele monumente istorice, renovate, pe care le are judeţul Cluj.

La intrare are o uşă mare cu o cheie cât palma de mare, aşa cum vezi doar în filmele cu cavaleri, castele şi domniţe.

Cine a ridicat-o? Familiile Ilea

În satul Bucea trăiau, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, 7 familii de ţărani. Jumătate dintre acestea purtau numele de Ilea şi erau deosebiţi prin porecle.

„Tradiţia locală spune că la construirea ei erau în sat şapte familii. Trei dintre ele purtau numele de Ilea şi se diferenţiau prin porecle. (...)  Aceeaşi tradiţie mai spune că bisericuţa de lemn a fost ridicată de Ilea Mitruţă a Monului, Ilea Nuţu a Burzucului şi Ilea Nuţ a Toderichei pe la 1791.

Urmele lor sunt trecute  pe o bârnă la intrarea în biserică. Cioplitori ar fi fost Ilea Mitruţă şi Ilea Gheorghe Filimon“, se arată în monografia comunei Negreni, în cadrul căreia se află şi satul Bucea.

Biserica este toată din lemn de stejar, cu picturi care încă se păstrează şi unde se ţin slujbe la sărbători mari. Pe peretele din faţa altarului (iconostas) se află o inscripţie lăsată de cei care au pictat-o, în 1880.

În acea inscripţie este menţionat şi numele împăratului Austriei de atunci, Iosif I:

„Santa bis. sa zugrăvitu în vara a. 1880 sub stăpanitoru F: Iosif I imp şi rege! Mironu Romanalu arch. şi Mitropolitu Ioanu Melianu Eppu. Teodoru Filipu Administratoru Protopopesc Simeonu Butiri ad. paroch!!! Georgiu Darabanu Notariu cerc. Ilea Toderu Alexi titoru Ilea Mihaiu burzuc jude com: Ilea Gavril cant Adolf Spitz armd şi membr. Com! Dionisiu Juga cant: et Zugrav de Nicola“

Pe bolta bisericii au fost pictaţi cei patru evanghelişti, iar iconostasul este împodobit cu imagini ce îi înfăţişează pe cei 12 apostoli. În partea superioară a altarului se află o icoană de o formă mai puţin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Iisus răstignit.

Casa Domnului. Casa omului

Bisericuţa a fost construită pe un deal lângă Piatra Craiului (unde, în popor, se spune că ar fi trecut Regele Matia Corvin după ce a fost înfrânt la Baia, de Ştefan cel Mare,) tocmai ca mersul la slujbă să „refacă“ simbolic drumul lui Isus pe dealul Golgotei.
În mica ei curte a fost ridicată o cruce în anul 1918 ca să marcheze Unirea. Biserica a fost renovată de două ori, în 1988 şi 2009.

Lăcaşul a fost construit după tipicul caselor ţărăneşti vechi din Munţii Apuseni. A fost înălţată din bârne de stejar pe o fundaţie de piatră.

În acele vremuri, Casa Domnului era ridicată de acelaşi meşter care construia şi casa ţăranului.

„Este izbitoare asemănarea bisericii din lemn cu o casă ţărănească peste care s-a ridicat un turn-clopotniţă“, se arată în monografia comunei Negreni, scrisă de Cristian-Claudiu Filip şi Vlad Dănilă Nistor.

Pe latura sudică a bisericii se află un pridvor cu 9 stâlpi decoraţi cu motive geometrice. Pridvorul (n.r. prispă în Moldova, târnaţ în Ardeal) întăreşte inspiraţia laică, mai spun autorii monografiei.

 

Biserica veche din satul Bucea. A fost construită în 1791 de cele şase familii care trăiau atunci în localitate. În curtea lăcaşului se află şi o cruce (stânga) ridicată în 1918 pentru a marca Unirea Transilvania cu Regatul FOTO: Florina Pop

Imagini din aceeasi galerie
  • Biserica veche din satul Bucea. A fost construită în 1791 de cele şase familii care trăiau atunci în localitate. În curtea lăcaşului se află şi o cruce (stânga) ridicată în 1918 pentru a marca Unirea Transilvania cu Regatul FOTO: Florina Pop
  • Drumul spre biserică  FOTO: Florina Pop
  • Biserica din sat a fost ridicată pe un deal, lângă Piatra Craiului, unde tradiţia populară spune că s-ar fi oprit Regele Ungariei Matia Corvin, în drumul său de la Baia, unde a fost înfrânt de Ştefan cel Mare, spre Buda FOTO: Florina Pop
  • Bisericuţa are un pridvor cu nouă stâlpi din stejar FOTO: Florina Pop
  • Uşa de la intrare în biserica veche din Bucea are o cheie uriaşă, cum apar în filmele cu castele, cavaleri şi domniţe FOTO: Florina Pop
  • Inscripţia de pe peretele unde se află altarul. Inscripţia spune când a fost refăcută pictura - în vremea împăratului Iosif I, dar şi de către cine FOTO: Florina Pop
  • Mica biserică din deal nu are curent. Slujbele se ţin la lumina lumânării  FOTO: Florina Pop
  • Altarul  FOTO: Florina Pop
  • Icoană veche din altar FOTO: Florina Pop
  • Gospodinele din sat au ţesut cusături pentru biserică şi le-au donat. Şi-au scris numele pe ele. Şi anul în care le-au făcut  FOTO: Florina Pop
  • Gospodinele din sat au ţesut cusături pentru biserică şi le-au donat. 
Şi-au scris numele pe ele. Şi anul în care le-au făcut  FOTO: Florina 
Pop
  • Sfântul Ilie, pictat pe balconul din interior al bisericuţei, unde stă corul  FOTO: Florina Pop
  • Preotul Mircea Dejeu slujeşte la sărbători mari în această bisericuţă. De regulă, la sărbătorile închinate Maicii Domnului  FOTO: Florina Pop
  • Din curtea bisericii vechi se vede biserica nouă, de lângă şoseaua ce leagă Clujul de Oradea FOTO: Florina Pop
  • Bisericuţa din Bucea seamănă mult cu o casă ţărănească din zona Apusenilor, susţin autorii monografiei comunei Negreni, unde se află satul Bucea. FOTO: stânga - imagine din cartea „Negreni. istorie, tradiţii şi legende. studiu monografic“, dreapta - imagine făcută în aprilie 2013 de Florina Pop
  • Casă ţărănească din zona Apusenilor FOTO: imagine din cartea „Negreni. istorie, tradiţii şi legende. studiu monografic“
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: