FOTO Cum a ajuns nisip din Sahara desupra României. Concetraţia acestuia este măsurată cu ajutorul laserului

FOTO Cum a ajuns nisip din Sahara desupra României. Concetraţia acestuia este măsurată cu ajutorul laserului

Dispozitivul folosit la Centrul de Cercetări pentru Mangementul Dezastrelor

Norul de praf saharian care a trecut în weekend pe deasupra României a avut un grad de poluare care a depăşit limita admisă de 50 micrograme/metru cub. Din fericire, această concetranţie a existat la înălţimi între 3-6 kilometri, la nivelul solului situaţia fiind normală. Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor de la Cluj din cadrul UBB a măsurat poluarea aerului la această altitudine cu ajutorul unui sistem modern pe bază de laser.

Ştiri pe aceeaşi temă

„În aceste zile, Europa este supusă unor fenomene naturale deosebite datorate unor intruziuni în atmosfera terestră a unor particule minerale de origine sahariană care pot ridica probleme deosebite, în multe ţări europene fiind semnalate alerte”, se anunţa la începutul weekendului într-un comunicat al  Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor, din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj.  S-a estimat că cea mai mare concentraţie de particule de nisip din Sahara  în aer se va înregistra sâmbătă. 
 
Cum ajunge nisipul din Sahara în România
 
„Un nor saharian trece în fiecare primăvară pe deasupra Europei. Nisipul este purtat de vântul care bate dispre Atlantic, trece peste Sahara, şi se deplasează din vestul spre estul Europei. Nisipul ajunge la altitudini mar şi, dacă avem  o cantitate mare de praf, poate ajunge până la noi în ţară. Anul acesta se estimau concetraţii mult mai mari la nivelul solului, pe baza unor prognoze similare cu cele meteo”, a explicat pentru „Adevărul”, Horaţiu Ştefănie, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului. 
Foto
 
Poluare maşinilor, mai nocivă decât praful saharian 
 
Cercetătorii clujeni se aşteptau la concetraţii la sol mari de până la 150 micrograme/metrul cub, însă s-au înregistrat 10-15 micrograme. „Limita de praf în aer este de 50 de micrograme /metru cub. S-a depăşit această limită doar la înălţimi foarte mari, de 3-6 kilometri, ajungându-se până la 60 de micrograme. La nivelul solului concentraţia a fost mică. Chiar dacă a plouat apa nu a fost murdară, pentru că norii s-au format sub zona unde erau particulele de praf saharian”, a explicat Ştefănie. Acesta a susţinut că dacă se atingea la nivelului solului o concentraţie mai mare decât 50 de micrograme/metru cub asmaticii şi cei cu afecţiuni pulmonare ar fi avut probleme de respiraţie. „Situaţia nu ar fi fost totuşi foarte gravă pentru că în zonele intens circulate, limita este destul de des depăşită.
 
Norul saharian, măsurat cu laserul
 
 Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor, din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului,  din cadrul Universitatea Babeş-Bolyai, face parte din reţeua Observatorului Român de Cercetare 3D a Atmosferei. „Aceasta înseamnă că pe lângă măsurătorile la sol se pot face măsurători şi pe verticală. Se ajunge până la 6 kilometri altitudine. Măsurătorile se fac cu un sistem similar unui radar. Se emite o radiaţie luminoasă de la un dispozitiv laser, care interacţionează cu particulele de praf din atmosferă. În urma acestei interacţiuni lumina este dispersată, iar cu ajutorul unui telescop aceasta este captată şi pe baza rezultatelor se determină concetraţia de particule din aer”, a explicat cercetătorul clujea. 
 
Observatorul Român de Cercetare 3D a Atmosferei
 
Proiectul Observatorului Român de Cercetare 3D a Atmosferei a fost realizat din fonduri norvegiene în perioada 2009-2011. Proiect  a avut ca rezultate crearea primului observator atmosferic 3D în România (şi până acum unic în SE Europei), dedicat cercetării şi monitorizării proceselor atmosferice şi a componenţilor din atmosfera joasă şi troposferă. Infrastructura va permite implementarea unor noi proiecte şi idei 
referitoare la explorarea tuturor fenomenelor atmosferice, inclusiv interacţiunea atmosferei cu  pământul, hidrosfera şi biosfera. RADO este una din cele mai importante facilităţi în cercetarea fundamentală, în 
activităţile de monitorizare continuă, în procesul de învăţământ şi informare. RADO va reprezenta punctul de interes pentru numeroase experimente internaţionale, menite să cerceteze chimia atmosferei.  Partenerii proiectului au fost: Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Optoelectronică, Institutul Norvegian pentru Cercetări Atmosferice, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru-Ioan Cuza” Iaşi, Universitatea Politehnica Timişoara, Administraţia Naţională de Meteorologie, Institutul 
Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Universitatea din Bucureşti 
 
Citeşte şi 
 

 

Dipozitiv de măsurare de la Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor din Cluj

Imagini din aceeasi galerie
  • Dipozitiv de măsurare de la Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor din Cluj
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: