Flautistul din Hamelin: legenda care explică prezenţa saşilor în Ardeal. De ce li se spunea „copii călăuziţi de Satan“ sau „oameni veniţi de sub pământ“
0
Cel mai important reprezentant al poeziei victoriene, englezul Robert Browning, a scris un poem care are la bază legenda colonizării Transilvaniei de către saşi. Povestea copiilor răpiţi de un personaj misterios din oraşul german Hamelin a devenit celebră mai ales datorită fraţilor Grimm. De-a lungul timpului au existat multe teorii privind tragica întâmplare care stă la baza legendei, niciuna însă nu a lămurit misterul.
Poetul englez Robert Browning, cea mai importantă personalitate a poeziei victoriene, scria în 1845 poemul „Flautistul pestriţ din Hamelin. O poveste pentru copii” care are la bază o legendă germană din secolul al XII-lea. În finalul poemului este menţionată Transilvania:
"În Transilvania trăieşte un trib de oameni străini
Ale căror obiceiuri şi haine bizare
Vecinii le atribuiesc,
Străbunilor lor, care au venit dintr-o închisoare subterană
În care au fost ademeniţi
Cu mult timp în urmă, într-o ceată mare,
Din oraşul Hamelin pe pământurile lui Brunswick,
Dar cum sau de ce, ei nu înţeleg”
Varianta originală
„In Transylvania there’s a tribe of alien people who ascribe/
The outlandish ways and dress/
On which their neighbours lay such stress,/
To their fathers and mothers having risen out of some subterranean prison/
Into which they had been trepanned/
Long time ago, in mighty band,/
Out of Hamelin town in Brunswick land,
But how or why they do not understand”.
Legenda colonizării Transilvaniei
Este posibil ca povestea care stă la baza acestui poem să fie o legendă germană din secolul al XII-lea privind colonizarea Transilvaniei de către germani, scrie istoricul Carmen Andraş în lucrarea „Imaginea Transilvaniei în literatura engleză”.
În 1284, în oraşul german Hamelin a fost infestat cu şobolani. Un flautist îmbrăcat pestriţ a apărut în oraş, spunând că poate rezolva problema şobolanilor. Acesta a început să cânte şi să atragă animalele în râul Weser, care trece prin oraş. Când localnicii au refuzat să-l plătească, flautistul a cântat din nou şi, de această dată, a ademenit cu muzica lui 130 de fete şi băieţi, care l-au urmat afară din oraş. Copiii au dispărut într-o peşteră şi nu au mai fost văzuţi niciodată. Conform legendei, aceşti copiii au ajuns în Transilvania, ei fiind străbunicii şasilor de aici. O altă legendă, de data aceasta provenită din Ardeal, povesteşte că fetele şi băieţii din Hamelin au ieşit din Peştera Almaş, aflată la 25 de kilometri de satul Micloşoara, în judeţul Covasna. Versiunea legendei scrisă de Fraţii Grimm a făcut cunoscută povestea în toată lumea. Legenda Flautistului din Hamelin a inspirat şi alţi autori precum Johann Wolfgang von Goethe.
Ilustraţie a legendei de Liu Gon Jin
„Copii călăuziţi de Satan”
„Savantul român Petru Maior, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai iluminismului românesc (Şcoala Ardeleană"), a criticat <<basmele>> legate de venirea saşilor în Transilvania, mai ales pe cele care vorbesc despre <<copii călăuziţi de Satan" sau despre oamenii veniţi <<de sub pământ>>. Petru Maior demonstrează, folosind documente istorice, că saşii au ajuns în Transilvania în 1143”, arată Andraş. Istoricul aminteşte despre interpretare interesantă este dată de profesorul Radu Florescu, potrivit căruia „este posibil ca flautistul să fi fost un cavaler teuton care recruta tineri pentru armata care urma să lupte împotriva hoardele mongolilor la sfârşitul secolul al XIII-lea”.
Legenda ţiganilor care fură copiii
„Alţi autori îl identifică pe flautist cu un muzicant ţigan care a ademenit copiii acasă la el, în Transilvania (interpretarea e bazată pe zvonurile conform cărora ţiganii obişnuiau să fure copii şi ştiau să cânte o muzică încântătoare). Jacques Le Goff a făcut legătura între legendă şi lupta împotriva invaziilor de şobolani în secolul al XIII-lea”, mai susţine istoricul amintit. Până în ziua de astăzi, în Transilvania, copiilor care nu sunt cuminţi li se spune că vor fi furaţi de ţigani.
Illustratie de Kate Greenaway pentru poemul lui Robert Browning
Teoria emigraţiei
Istoricii germani susţin că primele menţiuni despre legendă apar pe vitraliile bisericii din Hamelin în anul 1300. Vitraliile au fost distruse în 1660 şi scena a fost refăcută pe baza descrierilor: flautistul îmbrăcat multicolor însoţit de mai mulţi copii îmbrăcaţi în alb. De asemenea, în cronica oraşului datând din 1384 apare următoarea menţiune: "Au trecut 100 de ani de când au plecat copiii noşti”. Deşi au fost vehiculate mai multe teorii istorice, niciuna nu a fost acceptată universal. Unele teorii se referă la izbucnirea unei epidemii, flautistul fiind o alegorie a morţii, iar altele susţin că flautistul a fost reprezentantul unei secte întunecate care i-a ademenit pe copiii în pădurea din apropiere unde au participat la un ritual secret.
Una dintre cele mai plauzibile teorii este cea a emigraţiei, care are la bază ideea că prin secolul al XIII-lea în zona oraşului Hamelin s-a aglomerat foarte tare din cauza obiceiului conform căruia primul fiu moştenea pământul familiei, iar restul deveneau iobagi. O altă teorie sugerează că tinerii au fost vânduţi unui cavaler care recruta militari în Europa de Est, o practică care nu era neobişnuită la acea vreme. Istoricul Wolfgang Mieder precizează că există document conform cărora oamenii din Saxonia Inferioară, inclusiv din Hamelin, s-au stabilit în Transilvania, care a suferit sub invaziile mongole lungi din Europa Centrală, conduse de doi nepoţi ai lui Genghis Khan şi care datează din jurul datei când a apărut pentru prima dată Legenda flautistului, adică începutul secolulul al XII-lea.
Citeşte şi:
Regele Matia Corvin, biciuit în centrul oraşului
Se încarcă comentariile...
