Festivalurile şi consumul de droguri după tragedia de la Saga: cel mai important lucru care trebuie ştiut

0
Publicat:
Ultima actualizare:
CRPECA participa la diferite evenimente in care prezintă materiale informative despre pericolul consumului de droguri şi de alcool. Foto: CRPECA
CRPECA participa la diferite evenimente in care prezintă materiale informative despre pericolul consumului de droguri şi de alcool. Foto: CRPECA

Sebastian Marcu, şeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj-Napoca, a explicat pentru „Adevărul” că în orice situaţie „e important să nu-ţi fie frică să ceri ajutor”, în condiţiile în care legea nu incriminează consumul de droguri, ci doar deţinerea în vederea consumului.

În condiţiile în care un tânăr a murit la festivalul Saga din cauza consumului de droguri, iar sezonul festivalurilor abia a început, „Adevărul” a discutat cu comisarul-şef Sebastian Marcu, şeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj-Napoca (CRPECA) şi cu psihologul Loredana Pod, care activează în aceeaşi instituţie, despre consumul de droguri în perioada post-pandemică şi în contextul începerii sezonului festivalurilor. Instituţia are atribuţii în ceea ce priveşte consilierea consumatorilor de droguri, prevenirea consumului de droguri în şcoală, comunitate si familie şi derulează acţiuni de informare cu privire la riscurile consumului.

Pandemia şi războiul au accentuat problemele de ordin psihic şi emoţional. „A fost o perioadă cu multă nesiguranţă, tot contextul pandemic punând o presiune asupra sistemului nervos central, care a dus la creşterea anxietăţii, a evitării, a izolării şi a simptomelor de depresie. În anumite cazuri, unele persoane au apelat la mecanisme de coping disfuncţionale pentru a gestiona aceste stări, prin care sunt folosite diferite substanţe, fie că vorbim despre droguri sau alcool, fie că vorbim de alte dependenţe comportamentale”, explică psihologul Loredana Pod.


Deşi consumul de substanţe a crescut în pandemie, accesul la consiliere a fost restrâns. „În pandemie, din cauza restricţiilor, multă lume nu a accesat serviciile noastre, deşi atât noi ,cât şi ONG-urile de specialitate din judeţ şi din ţară au oferit servicii şi online, atât pe partea de consiliere, cât şi pe informare”, spune Sebastian Marcu. 

Statisticile arată că numărul de beneficiari direcţi ai serviciilor CRPECA de consiliere în ceea ce priveşte consumul de droguri a fost similar cu anii pre-pandemici: 2019 – 194 de beneficiari direcţi, 2020 – 198 , 2021 – 170. „În primele şase luni ale lui 2022 avem 113 de beneficiari, dar estimăm că vor fi mai mulţi decât anii trecuţi pentru că problemele s-au acutizat pentru mulţi în anii pandemiei”, spune şeful CRPECA.

Pe de altă parte, ridicarea restricţiilor şi perioada festivalurilor ar putea determina o creştere a consumului, în contextul în care „sunt persoane care ar vrea să recupereze timpul pierdut”, spune Marcu.
 

Consumul de droguri la festivaluri

În ceea ce priveşte festivalurile Electric Castle şi Untold, Marcu susţine că CRPECA are o bună colaborare cu organizatorii şi cu celelalte servicii implicate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Gruparea Mobilă de Jandarmi, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, serviciile de urgenţă.

Sfaturile şefului CRPECA se îndreaptă spre participanţii la festival: „Dacă se simt rău sau au prieten care are probleme să ceară ajutor de la primul om în uniformă pe care-l văd şi va fi dus la primul punct de prim ajutor fără niciun risc. Legea 143/2000 prevede că consumul de droguri nu este incriminat. Ceea ce se pedepseşte este deţinerea în vederea consumului”. Legea a fost astfel modificată tocmai pentru a le permite celor care s-au drogat şi se simt rău să ceară ajutor fără să le fie frică de repercursiuni. Legislaţia îi incriminează doar dacă asupra lor se găsesc droguri.  

Marcu mai recomandă tinerilor să fie tot timpul împreună cu un prieten sau cu prieteni, care să poată cere ajutor în caz că i se întâmplă ceva. „Dacă văd că cineva din grup este leşinat, să meargă să ceară ajutor de la punctul de prim ajutor. E foarte important să nu-l lase acolo dacă se simte rău. Chiar dacă merg la voluntarii de la festival, la cei de la bar, la oamenii de pază. Toţi aceştia ştiu unde sunt punctele de ajutor şi pot să-i îndrume”, detaliază Marcu.

El mai recomandă participanţilor la festivaluri să se hidrateze foarte bine: „Hidratarea nu ţine doar de consumul de droguri sau de alcool. E foarte important să consume cât mai multă apă, să ceară dacă a rămas fără bani. Să meargă la cişmele, să meargă la punctele de ajutor SMURD. În orice situaţie e important să nu-ţi fie frică să ceri ajutor”.

Marcu mai atrage atenţia că la festivaluri se comercializează tot felul de substanţe al căror conţinut nu ai de unde să-l cunoşti: „Totul fiind ilegal, de la producţie, manipulare, transport, comercializare, practic nu poţi să ştii ce consumi şi ce efecte secundare sunt. Poate să-ţi zică că-ţi vinde luna de pe cer şi-ţi vinde sodă caustică. Nu  poţi să ştii niciodată. Poate să fie, de exemplu, o concentraţie care să ducă la supradoză”.

Sfaturi pentru părinţi

Psihologul Loredana Pod, care oferă consiliere în cadrul CRPECA, a transmis mai multe recomandări pentru părinţi: „Este foarte important să aibă o relaţie cât mai apropiată cu copilul, să-şi facă timp pentru activităţi plăcute în care se poate conecta cu acesta. E important să-i cunoască grupul de prieteni şi de colegi de şcoală, să aibă o relaţie apropiată cu copilul şi să cunoască activităţile, pasiunile lui”. Până la o anumită vârstă, părintele ar trebui să încerce să monitorizeze tehnologia pe cât posibil: ce aplicaţii are descărcate, pe ce site-uri intră, spune psihologul.

Părinţii să fie atenţi la schimbările din comportamentul copilului

„Semnele şi simptomele consumului de droguri sunt complexe şi trebuie analizate global. De exemplu, un semnal potenţial este atunci când tânărului îi plăcea să se aranjeze, să se îmbrace îngrijit şi apoi, parcă dintr-o dată, să nu-i mai pese de modul în care arată, să aibă o igienă defectuoasă. De asemenea, trebuie să fim atenţi la schimbarea grupului de prieteni, schimbarea rezultatelor de la şcoală, schimbarea intereselor pe care le are. Absenteismul şcolar poate fi un indicator, sau când apare minciuna, de exemplu, în mod repetat. Dacă are o stare de iritabilitate, orice lucru mărunt îl scoate din sărite, nu se mai poate comunica cu el”, spune Pod.

Aceste elemente fac parte uneori dintr-o anumită normalitate tipică perioadei adolescenţei, dar atunci când situaţiile persistă şi nu ne putem înţelege deloc cu tânărul, înseamnă că ceva este mai mult acolo, detaliază psihologul. „Faptul că ascunde lucruri şi cere să nu intri în camera lui, să nu-i cauţi în geantă, e foarte secretos, cere bani mulţi pentru cheltuieli nejustificate, sunt de asemenea potenţiali indicatori ai unui consum de droguri”, completează Pod.
 

Unde ceri ajutor 

Un semnal de alarmă important este atunci când toate aceste schimbări menţionate apar într-un termen scurt, oarecum abrupt. „Când vede semnele acestea, părintele ar trebui să meargă înspre adolescent mai întâi, să încerce să le discute într-o manieră blândă. Regula este că prima dată ne conectăm şi apoi educăm. Adolescentul trebuie să vadă că sunt acolo ca părinte, că înţeleg, că sunt curios să înţeleg lumea sa interioară. Părintele trebuie să-şi arate interesul, dar fără să acuze, să critice, să reproşeze sau să tină morală”. Apoi, detaliază psihologul, este important ca părintele şi copilul să stabilească împreună limite: „Trebuie găsită o structură cu care ambii să fie mulţumiţi, şi părintele, şi adolescentul, încercând să se întâlnească la mijloc. Este important ca aceste limite să aibă consecinţe, care să fie implementate. Face mai mult rău dacă stabilim doar reguli milităreşti, fără blândeţe şi fără o consecvenţă în aplicarea lor”.

De asemenea, părintele trebuie să ceară sprijin chiar dacă are doar o bănuială cu privire la comportamentul copilului. „Poate întreba dirigintele, să vadă dacă s-a schimbat ceva în comportamentul lui, dacă s-a schimbat ceva la şcoală, copilul poate să fie victima bulyingului sau unor alte tipuri de adicţii, de alcool, de internet, de jocuri video etc. Poate vorbi cu psihologul şcolar. Dacă cunoaşte prietenii copilului, îi poate întreba pe ei”, explică Pod.

CITAT  „Dacă văd că cineva din grup este leşinat, să meargă să ceară ajutor de la punctul de prim ajutor. E foarte important să nu-l lase acolo dacă se simte rău. Chiar dacă merg la voluntarii de la festival, la cei de la bar, la oamenii de pază” – Sebastian Marcu.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Securitate sporită privind traficul de droguri la cele mai mari festivaluri din ţară. DIICOT ţine la secret dosarele întocmite la Untold şi Electric Castle

Câţi clujeni drogaţi ajung zilnic la spital.„E foarte grav că vârsta consumatorilor a scăzut, sunt cazuri de minori de 11-12 ani”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite