Festivalul gafelor. Erorile făcute de experţii şi de politicienii din România pe timp de pandemie

Festivalul gafelor. Erorile făcute de experţii şi de politicienii din România pe timp de pandemie

Adrian Streinu-Cercel la Adevarul Live. FOTO David Muntean

Noul coronavirus a luat prin surprindere întreaga lume şi a pus în dificultate inclusiv sisteme sanitare performante, precum cele din SUA, Franţa sau Marea Britanie. Nici România nu a făcut excepţie de la această regulă, iar pandemia a găsit spitalele din ţară complet nepregătite.

Autorităţile române au reuşit în general să gestioneze bine această criză, chiar dacă s-au făcut o mulţime de greşeli, unele flagrante. Din februarie şi până în prezent, politicienii, dar şi unii dintre experţii medicali s-au întrecut în declaraţii care de care mai ciudate, unele cu iz de dezinformare. 
 
Printre primii care au ieşit la rampă cu astfel de declaraţii a fost directorul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Adrian Streinu Cercel, care a devenit una dintre cele mai populare figuri din România. Cercel, care a fost numit în funcţia de şef al Comisiei de management clinic şi epidemiologic al Covid-19, din Ministerul Sănătăţii, a ieşit la rampă cu mai multe declaraţii bizare. 
 

Streinu-Cercel: Coronavirusul, de 10 ori mai slab ca gripa

   
Mai întâi, pe 27 ianuarie, el declara referitor la epidemia Covid-19 că „focarul este un punctişor pe harta Chinei”, iar „riscul ca epidemia să ajungă în România este substanţial redus”. În realitate, epidemia deja depăşise graniţele Chinei, iar ulterior a ajuns şi în România. Şi tot Cercel a surprins, a doua zi după ce în România fusese depistat primul caz de infectare cu noul coronavirus, pe 27 februarie, când în cadrul unui interviu la Digi 24, a afirmat că noul coronavirus „este de 10 ori mai slab decât gripa”.
 
„Ţinând cont că vorbim de un context epidemiologic nou este normal să urmărim contacţii şi să verificăm dacă nu cumva mai sunt şi alte persoane care sunt infectate, purtătoare, şi care ar putea să transmită virusul mai departe. Este o procedură simplă. Nu este nimic nou sub soare. Acest virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal. Însă, ţinând cont că avem un germene nou care nu a mai fost în circulaţie până acum, toată lumea este alertată şi e normal să fie aşa”, a spus Cercel.
 

„Vacanţa mare” l-a costat postul

   
Ulterior, pe 23 aprilie, Adrian Streinu Cercel a fost demis din funcţia de şef al Comisiei de management clinic şi epidemiologic al COVID-19, din Ministerul Sănătăţii, după ce a conceput un program care a scandalizat opinia publică, aşa- numitul „Vacanţa Mare” privind carantinarea separată de familii a persoanelor de peste 65 de ani pentru următoarele trei luni sau separarea acestora de familiile cu care împart acelaşi domiciliu şi plasarea lor în alte locaţii. Deşi se voia un program de relaxare a măsurilor, acesta prevedea şi alte reguli draconice, inclusiv izolarea totală în categoria de vârstă 40 - 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. La scurt timp după ce proiectul a fost prezentat de mass-media, Cercel a fost demis de la conducerea Comisiei de management clinic şi epidemiologic al COVID-19, din Ministerul Sănătăţii. 
 
Acestea nu au fost singurele controverse care au planat în jurul expertului. Aflat de 19 ani în fruntea Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Cercel a fost acuzat, în 2015, de Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) că a fost incompatibil între 2008 şi 2012, pentru că a fost simultan manager la Institut şi preşedinte al Senatului Universităţii Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil şi pentru că între 2010-2012 a fost în acelaşi timp manager la Balş şi secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
 
Dar acuzaţiile nu s-au limitat la atât. Asupra lui Cercel au planat semne de întrebare după ce Rise Projecta investigat finanţarea Fundaţiei private Matei Balş, condusă de Streinu-Cercel, de către companii ale industriei pharma, producătoare de medicamente pentru boli infecţioase. În discuţie ar fi fost, conform celor de la Rise Project, o finanţare de două milioane de euro. Şi tot Rise Project a investigat prezenţa prezenţa uneia dintre cele două fiice ale profesorului între cei care au prezentat conferinţe plătite de industria pharma.
   

Arafat şi Streinu-Cercel, presiuni asupra procurorilor

 
Acelaşi Adrian Streinu Cercel a surprins când a cerut public imunitate. Într-un interviu pentru Antena 3, el a scolicitat ca procurorii să nu ancheteze modul în care s-au făcut o serie de achiziţii pe timpul perioadei de anchetă. 
 
„Al doilea lucru este să apară un cadru legislativ care să ne pună la pază de ce va veni. După ce se termină bolâşniţa asta, respectiv pandemia, or sa vină alţii să ne tragă de mânecă: „Dar cum aţi realizat voi achiziţiile?” Să vă spun mai departe la ce mă gândesc?Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar, în această situaţie de urgenţă, în care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor. Dacă nu se va întâmpla aşa, următorul pas va fi ca acest corp medico-sanitar să facă un pas în spate. Gândiţi-vă că presiunea pe care o duce acest corp medico-sanitar în România în acest moment este fantastic de mare. S-au trezit într-o mare fără să ştie să înoate, fără să aibă echipament de protecţie, şi când au avut nu au ştiut ce să facă cu ele”, a spus Streinu Cercel.
 
Însă Adrian Streinu Cercel nu a fost expert care a venit cu astfel de declaraţii. La rândul său, Raed Arafat a cerut, într-o intervenţie la Digi 24, imunitate în faţa procurorilor pentru orice persoană care comite abateri de la regulile achiziţiilor publice.
 
Cunoscut ca un apropiat deopotrivă al unor politicieni de prim rang din PSD, dar şi din PNL, medicul Raed Arafat a fost de-a lungul anilor ministru al Sănătăţii în timpul cabinetului Ponta, dar şi secretar de stat în acelaşi minister vreme de mai mulţi ani. Numit ulterior şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) creat în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne, dar şi în fruntea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Arafat a ajuns să cumuleze o sumedenie de funcţii la cel mai înalt nivel. El coordonează acum pompierii, SMURD şi Unităţile de Primiri Urgenţe, iar prin OUG-ul de joi, 14 mai, a ajuns şef şi peste serviciile de Ambulanţă, Salvamont şi Aviaţia Ministerului de Interne. 
 
Într-una din numeroasele sale intervenţii la Digi 24, pe18 aprilie, Arafat a făcut o declaraţie incredibilă, care a provocat imediat reacţia magistraţilor. Atunci, Arafat a dat de înţeles că dacă procurorii DNA vor intra pe fir pentru a investiga modul în care au fost încălcate unele proceduri privind achiziţia de mijloace de protecţie medicală, pe viitor România ar putea să rămână descoperită la acest capitol. Mai mult, Arafat a spus că ar fi vorba doar de „abateri mărunte”şi „birocratice” şi că astfel de lucuri s-au întâmplat şi în alte ţări. 
 
Declaraţiile lui Raed Arafat au provocat reacţia vehementă a magistraţilor
 
„Sunt două aspecte - pentru aspectele reale de corupţie nu ai ce zice, dar dacă pentru depăşirea unor aspecte birocratice cineva a încălcat o procedură, o regulă, luând în considerare că azi discutam de măşti şi peste două ore nu mai erau şi trebuia să te mişti foarte rapid. S-a lucrat în unele zile până la 2-3 dimineaţa ca să se finalizeze un contract, pentru că a doua zi nu mai aveau materialele, pentru că le luau alţii. Dacă o să avem acolo o presiune pe persoana care a lucrat, atunci n-o să mai revenim, pentru că rămâne în mentalul funcţionarilor publici şi acolo se opreşte treaba. Data viitoare nu va mai fi ca acum. Acum a fost curaj şi lumea s-a mişcat, dar nu putem spune că au respectat ad literam. Nu că ar fi periclitat corectitudinea, dar au făcut lucrurile mult mai rapid, au negociat ca să găsească soluţii, lucru pe care le-au făcut toate ţările, să nu creadă lumea că s-a făcut doar în România, a spus Arafat la Digi 24.
 
Declaraţiile lui Raed Arafat vin în contextul în care Libertatea a anunţat că, fără ca publicul să ştie, România a intrat în starea de urgenţă cu un Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pe care îl conduce Arafat, cercetat de DNA, secţia militară, într-un dosar de corupţie în achiziţiile publice pe fonduri naţionale şi europene.
 
De altfel, declaraţiile lui Arafat şi Cercel au provocat o reacţie vehementă din partea magistraţilor.
Astfel, două asociaţii de magistraţi au solicitat CSM să apere independenţa sistemului judiciar în raport cu declaraţiile recente ale lui Raed Arafat şi Adrian Streinu-Cercel cu privire la modalitatea de realizare a achiziţiilor sanitare în perioada stării de urgenţă, spunând că sustragerea lor de sub controlul legii penale nu este justificată de starea de urgenţă şi că inclusiv Comisia Veneţia a atras atenţia asupra pericolului creşterii actelor de corupţie în perioada pandemiei.
   

Greşeala fatală făcută de ministrul Costache

 
Fostul ministru al Sănătăţii, Victor Costache, a făcut şi el o declaraţie total neinspirată, care avea ulterior să-i fie fatală. Invitat la Adevărul Live, Costache a anunţat că toţi bucureştii vor fi testaţi în perioada următoare.
 
Victor Costache a demisionat după ce a declarat că toţi bucureştenii vor fi testaţi Covid-19
 
„Săptamana viitoare sper să avem şi foarte multe teste disponibile la nivel naţional. Sunt undeva în jur de 180.000, care trebuie să ajungă până cel tarziu, la sfârşitul acestei săptămâni. Necesarul pe care l-am indentificat în momentul de faţă este undeva până în minimum 2 milioane, maximum 5 milioane de teste. Acesta este primul necesar la nivel naţional. Astăzi (miercuri, 25 martie - n.red.) am pregătit un protocol cu domnul profesor Streinu-Cercel, care va fi validat şi dorim să implementăm un program inovativ, de tipul celor din Coreea de Sud şi să testam toţi cetăţenii din Bucureşti, cu echipe mobile de testare door to door (din uşă în uşă n.red.).   Targetul ministerului este să existe minim un centru per judeţ, a mai spus Costache, care a precizat că în următoarele zile se va ajunge la 25 de centre la nivel naţional”, a declarat Costache pentruAdevărul.
 
Această declaraţie a avut repercusiuni dintre cele mai serioase, iar după doar două zile Victor Costache a fost nevoit să demisioneze din funcţia de ministru al Sănătăţii. 
 
 

Tătaru a dat informaţii false despre şcolile din Franţa

 
În locul său a fost promovat fostul secretar de stat Nelu Tătaru. Asta deşi Tătaru a fost cel care întărise declaraţia lui Costache şi a dus-o şi mai departe, afirmând că populaţia din Bucureşti, dar şi din alte oraşe importante va fi testată. „Bucureştiul şi toate aglomerările urbane mari vor fi testate”, a spus Tătaru, la Digi 24.
 
Odată numit ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru a fost implicat în cel puţin două situaţii controiversate. Mai întâi, Tătaru s-a văzut pus într-o postură delicată după ce un ziar local a publicat un articol însoţit de un video în care se vedea cum la farmacia soţiei sale s-au vândut măşti chirurgicale la un preţ extrem de ridicat şi fără bon fiscal. 
 
Nelu Tătaru a lansat o informaţie falsă cu privire la şcolile din Franţa, preluată apoi şi de preşedintele Iohannis
 
Încurcat, ministrul a dat vina pe cumpărători şi a confundat farmacistele cu nişte „vânzătoare”. „A fost într-o sâmbătă după masă. Exact atunci se primea marfă, iar oamenii au dat buzna să cumpere. Toţi cereau produsele. Vânzătoarele nu au apucat să bage factura în sistem. Cel care a filmat era printre primii clienţi şi a insistat că vrea să cumpere. Eram probabil singura farmacie din Huşi care adusesem măşti. După acea filmare au venit controale atât de la Poliţie, cât şi de la DSP şi Finanţe. Niciuna dintre aceste instituţii nu a găsit absolut nimic”, a explicat ministrul Tătaru, potrivit money.ro.
 
Ulterior, acelaşi ministru a ieşit la rampă cu o declaraţie falsă, despre şcolile din Franţa. Nelu Tătaru a afirmat că şcolile din Franţa ar fi fost deschise şi că, din această cauză, foarte mulţi copii şi profesori s-ar fi infectat, ceea ce nu a fost adevărat.
„Am vorbit chiar sâmbătă în Franţa, care a redeschis parţial şcolile, şi au apărut deja cazuri de infectare şi în rândul copiilor, şi în cel al cadrelor didactice. Primele semne după redeschidere nu sunt încurajatoare. Vom vedea. Toată Europa gândeşte acum pe termene de două săptămâni. Haideţi să vedem ce se întâmplă”, a dezinformat ministrul.
 
 

Iohannis, influenţat de fake-news-ul lui Tătaru

 
 
O zi mai târziu, declaraţia sa a fost preluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, fără a fi mai întâi verificată. 
„Într-o provincie din Franţa s-a deschis experimental şcoala şi experimentul nu a decurs foarte bine: zeci de elevi au fost testaţi pozitiv şi mai mulţi profesori au ajuns în terapie intensivă”, a spus primul om din stat.
 
Preşedintele a fost însă contrazis din Franţa, după ce Liberation a făcut o anchetă, pentru a afla ce fel de şcoli ar fi fost deschise în Hexagon. Ministerul francez al Educaţiei a informat aceste informaţii şi a anunţat că şcolile din această ţară nu au fost deschise, nici măcar experimental, iar presa franceză a scris pe larg despre eroarea preşedintelui Klaus Iohannis. Eleganţi, francezii au scris că preşedintele României a făcut o „confuzie”.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: