Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheş: „Vaccinul anti-COVID nu va fi obligatoriu niciodată“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Răzvan Cherecheş. FOTO Arhivă personală
Răzvan Cherecheş. FOTO Arhivă personală

Răzvan Cherecheş explică faptul că toate vaccinurile de care dispunem momentan în lupta împotriva COVID-19 sunt eficiente, dar că nu există vreun scenariu posibil în care vaccinarea să devină obligatorie. Totodată, expertul în sănătate publică critică modul în care guvernanţii au gestionat campania de vaccinare.

Profesor universitar în SUA, la University of Iowa, şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Răzvan Cherecheş analizează, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, felul în care decurge campania de vaccinare, interesul arătat pentru sănătate de noul guvern şi riscurile la care este expusă România dacă autorităţile nu vor reuşi să gestioneze lucrurile aşa cum trebuie.

Răzvan Cherecheş a identificat şi situaţia, absurdă, spune el, că întreaga campanie naţională de vaccinare este coordonată de două ministere, iar colaborarea dintre coordonatorul campaniei, colonelul Valeriu Gheorghiţă, şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, lasă de dorit. În opinia lui Cherecheş, pandemia a reprezentat dintr-un anumit punct de vedere o şansă, pentru că neregulile şi problemele sistemului de sănătate, ignorate de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică, au devenit acum evidente şi nu mai pot fi ignorate cu bună ştiinţă.

Weekend Adevărul: Am intrat în al doilea an de criză sanitară, timp în care sistemul de sănătate 

din România şi-a arătat limitele. Putem vorbi, totuşi, şi de o parte bună a lucrurilor?

Răzvan Cherecheş: Da, pentru că, într-un fel, pandemia a fost o şansă pentru noi toţi. Ştiţi cum am fost noi? Am fost ca cei care aud tot timpul zgomote din beci şi ştiu că au şoareci şi şobolani, dar niciodată nu coboară acolo să vadă cu ochii lor ce se întâmplă.

Pandemia ne-a obligat să ieşim şi să deschidem uşile larg, iar acum vedem ce dezastru este în sistemul de sănătate. Şi dezastrul e doar din vina noastră, pentru că am subfinanţat sistemul, pentru că nu ne-a păsat de el. Mereu am neglijat sănătatea şi educaţia, nu le-am văzut ca pe nişte priorităţi. Iar acum plătim costurile. Avem morţi evitabile, aparatură depăşită, clădiri care sunt depăşite moral şi în care nu se pot respecta circuitele. Şi toate chestiile astea sunt aici, le vedem, nu ne mai putem întoarce privirea şi să ne uităm în altă parte. 

A fost dat publicităţii proiectul de buget pentru 2021. Vi se pare un buget satisfăcător pentru sănătate?

Vorbim despre o uşoară creştere, comparativ cu ce a fost până în 2019, dar este mai mic decât cel din 2020. Categoric e insuficient pentru a se reforma Direcţiile de Sănătate Publică. Banii care sunt în bugetele autorităţilor locale nu ajung la Direcţiile de Sănătate Publică, ci la spitale. La fel, banii de la Casa de Asigurări de Sănătate merg tot către spitale. Deci nu s-au alocat bani exact pentru reglarea programelor cu anchetele epidemiologice, exact acolo unde se duce marea bătălie pentru limitarea răspândirii virusului.

Personalul de acolo e insuficient şi nu are cum să facă faţă, ar fi trebuit cel puţin dublat pentru ca anchetele epidemiologice să poată fi făcute aşa cum trebuie. Suntem tot pe ultimul loc în Europa la alocarea bugetară pentru sănătate. Mi se pare complet inacceptabil ceea ce se întâmplă. În plină pandemie şi ştiind care este necesarul, anul acesta ar fi trebuit alocaţi mai mulţi bani decât în anii trecuţi.

Ceea ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ şi la Bucureşti a demonstrat că spitalele au nevoie urgentă de investiţii pentru infrastructură.

Recent, premierul Cîţu le-a răspuns criticilor că nu ştiu să citească bugetul. Aşa e?

Nu, nici vorbă. E o declaraţie politică şi nimic altceva. Categoric, după cum a alocat banii, sănătatea nu este o prioritate nici în acest an. Dacă ar fi alocat 10% din PIB către sănătate, atunci se putea discuta care sunt priorităţile, care sunt cele mai mari probleme ce trebuie rezolvate.

Exemplul cu stadionul, motiv de îngrijorare

S-a vorbit foarte mult despre riscurile care au apărut odată cu mutaţiile virusului. La ce ne-am putea aştepta pe viitor?

Avem exemplul Danemarcei, ţară în care experţii în sănătate publică au venit cu o proiecţie şi au atras atenţia că există riscul ca până în luna martie să crească numărul infectărilor de patru ori. Danezii estimează că se vor confrunta cu o situaţie absolut dramatică. Iar premierul acestei ţări a dat exemplul celebru cu stadionul.

Este vorba de faptul că dacă vrei să umpli cu apă un stadion de 38.000 de locuri, iar în primul minut cade o picătură de apă, în al doilea minut două picături, iar cu fiecare minut se dublează numărul de picături, asta înseamnă deja o creştere exponenţială. Acum, atenţie, în acest exemplu se spune că în numai 44 de minute stadionul ar fi complet plin cu apă. Iar problema cea mare ar fi că până în minutul 42, stadionul ar putea să pară aproape gol, iar situaţia sub control. Prin analogie, dacă va exista o asemenea creştere a numărului de cazuri, în momentul în care guvernul realizează că situaţia e cu adevărat gravă, poate să fie prea târziu.

Sigur că e vorba de proiecţii şi nu e obligatoriu ca situaţia să fie întocmai aşa, dar au existat şi cazuri dramatice care par să respecte acest tipar. O astfel de situaţie a fost întâlnită recent în Portugalia, de exemplu, unde am avut o creştere aparent peste noapte a numărului de infectări, iar autorităţile de la Lisabona au fost luate prin surprindere şi copleşite.

În ultima vreme au apărut discuţii cu privire la faptul că vaccinarea ar putea deveni obligatorie. S-ar impune acest lucru?

Ca să fie obligatorie ar trebui să fie un beneficiu social mare comparativ cu costurile legate de obligativitate. Totul este cost şi beneficiu aici. În condiţiile în care noi, de fapt, ne vaccinăm ca să protejăm un segment mic de populaţie, nu are cum să fie obligatoriu.

Există o foarte mare diferenţă între un vaccin care îţi protejează, de exemplu, copiii, cum este vaccinul rujeolic, şi acesta. Acesta nu este un virus foarte agresiv, nici extraordinar de infecţios. Singura problemă este că e nou pentru noi. Acest vaccin nu va deveni obligatoriu niciodată.  Este un narativ care e promovat de către militanţii împotriva vaccinării ca modalitate de a-i întoarce pe oameni şi de a întoarce opinia publică în favoarea retoricii lor. 

Şi cine ar câştiga, de fapt, de pe urma unui astfel de discurs?

În ultimă instanţă, totul serveşte interesului furnizorilor de tot felul de suplimente naturale şi tot felul de astfel de lucruri. Sunt mulţi care câştigă de pe urma discursului acestuia: cum alimentaţia naturală te protejează de orice, la fel şi uleiurile esenţiale, tot felul de produse  naturale... Mă rog, naturale între ghilimele, că atâta vreme cât nu sunt produse medicamentoase nu se supun aceluiaşi sistem de autorizare ca suplimentele alimentare, nu trec prin procesul de autorizare al Agenţiei Europene a Medicamentului sau a Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Cât de eficiente sunt vaccinurile anti-COVID

Odată cu apariţia noilor tulpini au apărut discuţii despre eficienţa vaccinurilor. Cât de eficiente sunt acum, mai ales în ce priveşte tulpina braziliană, care ar fi responsabilă de reinfectarea celor trecuţi deja prin boală?

Toate trei vaccinurile pe care le avem noi în România acţionează pe toate variantele de virus, inclusiv pe cea braziliană. E adevărat că pentru cel din Africa de Sud răspunsul imun e mai slab. De exemplu, cel de la Moderna nu are un răspuns la fel de puternic pe varianta din Africa de Sud, dar are răspuns imun. E ca diferenţa între AstraZeneca, care are după cele două doze o eficacitate de 82%, şi Moderna, care are 94-95%. E ca şi cum ai compara Mercedes şi Audi – care ar fi Pfizer şi Moderna – cu un  Volkswagen – care ar fi AstraZeneca. Şi un Volkswagen e bun în comparaţie cu nicio maşină. Deci suntem OK. Încă nu avem motive de îngrijorare.

Şi în ce măsură ne protejează un vaccin cu o eficacitate mai redusă?

Pentru AstraZeneca, vaccin care are 80,4% eficacitate, asta înseamnă că una din cinci persoane vaccinate e posibil să dezvolte  simptome. Până acum au fost vaccinate milioane de persoane cu AstraZeneca, în Marea Britanie în principal. 100% din persoanele vaccinate n-au avut simptome severe, n-au avut nevoie de spitalizare şi nu a decedat nimeni din cauza COVID-19. Una din cinci persoane e posibil să dezvolte simptome, dar are protecţie 100% la simptome severe. Asta e ideea: să evităm decesele prin vaccinare. 

Vaccinarea şi sistemul de „caste” din România

Dacă e să ne referim la campania de vaccinare din România, care sunt primele lucruri pe care le-aţi semnala?

Două instituţii se calcă pe bombeuri şi complică anormal situaţia. O situaţie care va trebui remediată e că în România există două instituţii, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) şi Ministerul Sănătăţii, care se ocupă de acelaşi lucru. Platforma de vaccinare ţine de CNCAV, de domnul Gheorghiţă, iar ministerul nu are nicio atribuţie legată de asta. Or, CNCAV, Ministerul  Apărării era vorba că se va ocupa strict de transportul vaccinurilor.

Problema e că ei le duc în teritoriu şi le distribuie la centrele de vaccinare, iar centrele sunt coordonate de Ministerul Sănătăţii într-un proces care e  coordonat de CNCAV. Percepţia mea din afară e că înainte, în guvernul anterior, ministrului Nelu Tătaru i-a convenit ca multe atribuţii să fie preluate de CNCAV, iar acum Ministerul Sănătăţii încearcă să preia aceste atribuţii, dar CNCAV nu este prea dispus la asta. Mie mi se pare că e o problemă structurală. Nu poţi avea două insituţii sau două persoane care se ocupă de aceeaşi problemă, n-are cum să iasă bine.

Toată lumea înjură Ministerul Sănătăţii, care de fapt nu are nicio treabă cu platforma. Şi atunci Ministerul Sănătăţii îşi asumă toată responsabilitatea, dar fără să aibă niciun fel de atribuţii, pentru că acestea erau la CNCAV. Iar CNCAV nu avea niciun stimulent să ia măsurile şi să rezolve problemele, pentru că toate atacurile erau către Ministerul Sănătăţii.

Dar despre campania propriu-zisă ce părere aveţi?

Nu are niciun sens logic ca mai mult de jumătate din centrele de vaccinare să fie făcute cu circuit închis, exclusiv pentru anumite categorii de persoane. Populaţia nu are acces în ele. Aţi văzut că şi Ministerul Sănătăţii a spus că nu a aprobat ca aceste  centre să fie dedicate doar unora.

Ministrul Voiculescu nu a spus asta, dar decizia a aparţinut exclusiv CNCAV. E o mare problemă. Care e motivul pentru care serviciile, Poliţia, Armata, Academia Română, Curtea de Conturi şi nu numai au prioritate în faţa cetăţeanului obişnuit care are peste 65 de ani şi în faţa celor care au şi comorbidităţi? Atunci domnul Gheorghiţă să iasă în faţă şi să ne spună că anumiţi oameni sunt mai importanţi decât populaţia obişnuită. 

   

Vă mai recomandăm şi:

 

Expert român, despre cum acţionează vaccinul anti-COVID: „E ca lunetistul care ţinteşte exact unde trebuie”

     

De ce are România o mortalitate atât de mare în secţiile ATI. Explicaţiile specialiştilor

 

 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite