Expert în inovare: „Suntem pe ultimul loc în UE la digitalizarea serviciilor publice. Ce fac românii pe internet? Suntem foarte activi pe reţelele sociale“

Diana Rusu a fost expert în cadrul Băncii Mondiale şi în cadrul ONU. FOTO: Arhivă personală

Diana Rusu, expert în inovare şi dezvoltare în cadrul Institutului Universitar European, vorbeşte despre şansele României de a-şi digitaliza cele mai importante servicii, inclusiv cele publice, în contextul în care un program adoptat la nivelul UE urmăreşte folosirea de către companii a inteligenţei artificiale şi educarea digitală a cetăţenilor

Din februarie, Diana Rusu (34 de ani) este expert în cadrul Institutului Universitar European având ca obiectiv prezentarea de recomandări cu privire la dezvoltarea ecosistemului de inovare european. 

Din 2020, este consultant al Băncii Mondiale, unde se ocupă de coordonarea implementării a patru proiecte-pilot de inovare care au ca scop consolidarea capacităţii locale şi naţionale de cercetare-dezvoltare, comercializare şi finanţare a inovării. Diana a fost expert şi în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi a activat în domeniul privat ca business development manager în companii ICT (n.r. – tehnolgia informaţiei şi a comunicării).

În februarie, Comisia Europeană a transmis obiectivele programului „Decada digitală“ prin care doreşte ca în următorii 10 ani, în ţările membre să se desfăşoare un proces accelerat de digitalizare, astfel încât, la final, în Uniune, 80% din populaţie să aibă competenţe digitale de bază, iar trei din patru companii să folosească inteligenţă artificială sau big data. 

În acest context, am întrebat-o pe Diana Rusu, expert în strategii de inovare şi dezvoltare, care a activat atât în cadrul Băncii Mondiale, cât şi în cadrul ONU, care sunt oportunităţile decadei digitale pentru România şi cât de pregătiţi suntem pentru acestea. 

„Weekend Adevărul“: În luna martie, Comisia Europeană a prezentat viziunea, obiectivele şi căile pentru a asigura o transformare digitală reuşită a Europei până în 2030. 
 

Diana Rusu: Într-adevăr, la nivelul UE au fost adoptate o serie de documente de viziune şi programatice în ultimii ani. Digitalizarea este una dintre priorităţile orizontale la nivel european şi noul document aduce în prim-plan modul în care UE plănuieşte să implementeze strategia de digitalizare publicată în februarie 2020. 

Cele patru puncte ale programului oferă patru direcţii clare şi metrice aferente pentru a măsură progresul la finele celor 10 ani, în 2030. Acestea vin în completarea rapoartelor anuale în baza Indicelui economiei şi a societăţii digitale (DESI). UE pune în centrul politicilor digitale preocuparea pentru bunăstarea cetăţenilor, scopul final al eforturilor, politicilor şi programelor derulate la diferite nivele. În acelaşi timp, această concentrare ridică şi o serie de provocări în susţinerea unui ritm rapid al inovării, deci va fi important modul în care vom reuşi să unim cele două perspective: bunăstarea cetăţenilor şi accelerarea inovării în UE.

Cât de realiste vi se par  aceste obiective în România? Care sunt plusurile şi minusurile ţării la acest capitol?  

Cred că e important să pornim la drum ştiind de unde plecăm, iar România nu pleacă dintr-o poziţie foarte bună. În raportul DESI din 2020 putem vedea că România ocupă locul 26 din 28 de state membre şi rămâne, astfel, la coada clasamentului alături de Italia, Bulgaria şi Grecia. La extrema cealaltă găsim Finlanda, Suedia şi Danemarca, ţările cele mai digitalizate.  

În România, competenţe digitale limitate

La ce capitol stăm bine?

Singura dimensiune la care România este peste media europeană e cea legată de conectivitate – utilizarea reţelei de banda largă –, însă cu decalaje majore  de acoperire între urban şi rural, precum şi cu o utilizare redusă. Am rămas în urmă la acoperirea 4G (85% faţă de media europeană de 96%), dar suntem în linie cu media europeană privind pregătirile pentru utilizarea reţelelor 5G. Dincolo de această dimensiune ce ţine de infrastructură, vedem scoruri destul de reduse. „Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă̆ între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puţ̦in elementare, iar în ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează̆ pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane“, se arată în raportul DESI 2020. Nu doar că avem o populaţie cu competenţe digitale limitate, dar şi atunci când vorbim despre utilizarea internetului, România rămâne la coada clasamentului. De remarcat şi ce fac românii pe internet: suntem foarte activi pe reţelele sociale, mult peste media europeană, însă doar 4% folosesc această resursă pentru cursuri. În ceea ce priveşte digitalizarea companiilor mici şi mijlocii, ne păstrăm penultimul loc ca în anii trecuţi şi nu sunt progrese. Iar digitalizarea serviciilor publice ne clasează pe ultimul loc în UE.  

Ce ne arată aceste date?

Arată urgenţa şi importanţa unor planuri naţionale care să adreseze aceste puncte slabe, dat fiind faptul că digitalizarea este considerată punctul de pornire în atingerea obiectivelor privind economia sustenabilă. Din activitatea mea, pot spune că există o serie de iniţiative private care ar putea oferi exemple de bună practică şi parteneri strategici pentru autorităţi. 

Europa Centrală şi de Est, potenţial uriaş

Ce oportunităţi aduce pentru antreprenorii din România „Strategia Digitală a Europei“?
 

McKinsey (n.r. – firmă americană de consultanţă în management la nivel mondial) menţioneză digitalizarea ca fiind cheia pentru creşterea economică sustenabilă în Europa Centrală şi de Est. Conform datelor prezentate, digitalizarea ar putea aduce beneficii economice de aproximativ 200 miliarde de euro în PIB până în 2025 în regiune. Astfel că antreprenorii pot analiza şi decide modul în care îşi doresc să activeze în această piaţă în dezvoltare. Cred că la o prima privire, cursurile pentru competenţe digitale ar putea fi destul de lucrative, deşi acestea nu vor aduce niciodată un profit similar companiilor inovatoare. Însă, pentru cei care doresc să vizeze piaţă locală, este o bună oportunitate. De asemenea, procesele de automatizare au început să fie tot mai cerute şi poate vom reuşi să trecem şi la digitalizarea serviciilor publice. Dar trebuie să facem diferenţă între companiile care oferă serviciile de digitalizare care vizează pieţe locale şi companiile inovatoare care vizează pieţe globale. De aici începe o întreagă discuţie privind politicile şi programele adecvate pentru aceste tipuri de întreprinderi.  

Ce ar trebui să aibă în vedere tinerii elevi şi studenţi când îşi fac strategia de carieră, având în vedere „decada digitală“ europeană anunţată?
 

Să investească mult în dezvoltarea competenţelor digitale pentru a înţelege cum se pot dezvolta, cum pot lansa companii şi astfel să treacă de la consumatori la creatori de conţinut şi servicii. Digitalizarea aduce cu sine reinventarea unor procese şi inventarea unor noi job-uri. Schimbarea este extrem de rapidă şi procesul de învăţare şi actualizare a cunoştinţelor nu se vă termina niciodată. 

Cum va arăta piaţa de start-upuri în următorii 10 ani?

Cred că este destul de greu de prezis cum vă arăta piaţa de start-upuri pentru că depinde de foarte mulţi factori. De exemplu, la nivelul UE a fost lansat un apel pentru standardizarea condiţiilor de către statele membre pentru simplificarea procedurilor de formare şi dizolvare a companiilor inovatoare, ridicarea de capital, angajarea şi extinderea în alte pieţe. Scopul ar fi ca Europa să devină o destinaţie pentru aceste companii şi un loc unde acestea decid să îşi menţină sediile odată ce devin globale. Vom reuşi să aplicam aceste recomandări în legislaţia şi practica din Romania? Rămâne de văzut. 

Nevoia unui ecosistem la nivel naţional 

Ce îi sfătuiţi pe cei care doresc să devină antreprenori?

Un sfat este să fie la curent cu evoluţia trendurilor, a oportunităţilor şi a pieţelor regionale şi globale. Să fie autonomi, să înţeleagă că dincolo de mentori sau investitori, ei au responsabilitatea de a-şi creşte propria afacere. De asemenea, să identifice rapid resursele necesare şi cele disponibile, să acceseze cât mai multe programe de sprijin – finanţare, accelerare, mentorat – pentru că, din păcate, în România, ecosistemul de inovare este încă în formare. Poţi lansa un start-up fără un ecosistem funcţional la nivel naţional, dar este extrem de greu să scalezi. Însă, România este parte a UE şi la nivel european există o serie de instituţii care vin în întâmpinarea antreprenorilor cu programe specifice de finanţare tip grant, acces la servicii de dezvoltare a business-ului şi soft landing (n.r. – program pentru start-upuri de explorare a noi ecosisteme) în alte pieţe (European Innovation Council). De asemenea, multe fonduri de investiţii se uită deja cu mai mult interes în Europa Centrală şi de Est şi astfel, un parteneriat strategic ar putea fi cheia succesului pentru etapa de dezvoltare.  

Antreprenorii la început de drum trebuie să fie la curent cu evoluţia trendurilor, a oportunităţilor şi a pieţelor regionale şi globale. Să fie autonomi, să înţeleagă că dincolo de mentori sau investitori, ei au responsabilitatea de a-şi creşte propria afacere.

 „O dificultate a înfinţării startup-urilor este lipsa educaţiei antreprenoriale“

Din experienţa dumneavoastră ca Director Executiv al acceleratorului de start-upuri tech „Spherik“,  care ar fi cele mai frecvente greşeli ale tinerilor care doresc să înceapă un start-up?

Cred că greşelile fac parte din drumul oricărui inovator şi antreprenor. Important este să învăţam cât mai repede din ele, şi dacă se poate, să învăţam şi din greşelile altora. Aş prefera să menţionez că sunt câteva dificultăţi ce ţin mult de lipsa unei educaţii antreprenoriale – pornim cu soluţia înainte să ştim exact care e problema, nu vorbim cu potenţialii clienţi, nu suntem atenţi la etapa de formare şi drepturile privind proprietatea intelectuală, ne alegem colegii neadecvat, nu măsurăm progresul, pentru că de multe ori nu există un plan. Tocmai de aceea am recomandat mereu accesarea resurselor puse la dispoziţie de incubatoare şi acceleratoare. 

Ce faceţi în calitate de „Policy Leadership Fellow - School of Transnaţional Governance“ la European University Institute?

De la începutul lunii februarie 2021 sunt în Florenţa, la Institutul Universitar European, cu o bursă pentru tineri experţi, pentru a prezenta recomandări cu privire la dezvoltarea ecosistemului de inovare european. Mă axez pe rolul finanţării în susţinerea proceselor de inovare, cu concentrare pe regiunea CEE.   

Carte de vizită 

Numele: Diana Rusu

Locul naşterii: Reghin, judeţul Mureş

Studiile şi cariera:

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Universitatea Central Europeană din Budapesta.  

A fost director executiv „Spherik“, expert în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Şef de cabinet al ministrului pentru relaţia cu românii din diaspora (2016-2017) şi business development manager în companii ICT.  

În prezent, este consultant pentru Banca Mondială şi expertă în cadrul Institutului Universitar European, instituţie de învăţământ superior înfiinţată de de statele membre ale UE pentru a contribui la dezvoltarea culturală şi ştiinţifică în domeniul ştiinţelor sociale.

Locuieşte în: Florenţa

Vă mai recomandăm 

Românul care veghează „din cer” la salvarea pădurilor tropicale: „Se poate face şi în România”

Cercetător român la Universitatea din Stockholm, despre învăţământul din ţară: „În România, un doctor în economie nu mai înseamnă, din păcate, nimic“