Expert britanic în educaţie: „Şcoala englezească formează cetăţeni şi actori economici mai buni. Programa românească se bazează pe memorare“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Julian Hingley, expertul britanic în educaţie care a pus bazele primului program Cambridge International Examinations din România şi care este directorul Royal School in Transylvania, vorbeşte despre diferenţele dintre sistemul de educaţie românesc şi cel englezesc.

Pe lângă explicarea detaliilor tehnice, Hingley analizează rezultatele celor două sisteme. Cel mai important merit al programei naţionale englezeşti este faptul că furnizează o educaţie completă elevilor: pe lângă pregătirea academică, se urmăreşte şi dezvoltarea virtuţilor sociale, a abilităţilor sportive, a cunoştinţelor vocaţionale şi a altor abilităţi care depăşesc orizontul materiilor predate la şcoală. Pe de altă parte, şcoala românească se concentrează pe cunoştinţe academice teoretice, elevii nefiind obligaţi să facă activităţi extra-şcolare, precum acte caritabile, activităţi de protecţia mediului sau sociale, practică la un loc de muncă. „Pot să vă spun sigur, curriculumul naţional englez a îmbunătăţit hotărâtor calităţile elevilor de cetăţeni şi de actori economici. Curriculumul român nu are o astfel de trăsătură”, a concluzionat Hingley. 

Care sunt diferenţele între sistemul englezesc şi cel românesc de educaţie? 

În sistemul de educaţie englezesc, elevii de la vârsta de 3 ani şi până la 14 ani  învaţă conform Curriculumului Naţional. De la 14 ani la 16 ani elevii pot alege materiile pe care vor să le studieze. În România, poţi alege, la liceu, între profilul real şi cel uman. Elevii au foarte puţine opţiuni. Curriculumul Naţional englezesc este unul tripartit pentru elevi începând de la 14 ani. 
 

În primul rând sunt materiile obligatorii: engleză, matematică, ştiinţe ( o materie care îmbină informaţii din fizică, chimie şi biologie - nr) , de obicei trebuie să înveţi IT şi, tot de obicei, trebuie să alegi o a doua limbă. În Marea Britanie, această a doua limbă a fost, pe vremea când am făcut eu şcoala, latina sau franceza, însă acum se poate alege între mult mai multe limbi precum spaniolă, italiană, hindi, urdu. IT-ul este unul dintre motoarele importante ale Curriculumului. De asemenea, eşti obligat prin lege să faci Educaţie Fizică. În plus, există o altă materie obligatorie numită PSHEE  (Personal Social, Health and Economic Education – Educaţie personală, socială, de sănătate şi economică), echivalentul în română cred că este educaţia civică, însă programul nostru e mai profund, mai complex  şi e obligatoriu prin lege. În al doilea rând, sunt materiile pe care elevii le pot alege. De exemplu, eu am ales literatura engleză, istorie, geografie economică, economie; iar în al treilea rând avem materiile vocaţionale, care s-ar traduce în română prin meserii. 

Curriculumul Naţional englezesc este bazat pe continuitate şi progres, pune accentul pe dezvoltarea aptitudinilor spre deosebire de abordarea teoretică  pe care o aveţi în România, care este bazată pe învăţare prin memorare; De asemenea, sistemul este mai democratic şi mai relevant pentru aptitudinile elevului. 

Julian Hingley, expert în educaţie  

Daţi-ne un exemplu vă rog.

Fiul meu cel mare este bucătar . El a făcut materiile obligatorii, dar la opţionale nu a ales materii academice, ci vocaţionale. A făcut sport, ştiinţă şi tehnologia alimentelor, materie care a pus bazele viitoarei sale cariere. Nu a mers la universitate, dar a făcut o şcoală tehnică în cadrul căreia a absolvit toate cele trei niveluri de calificare. Un absolvent al unei şcoli tehnice cu gradul III de calificare (cel mai bun-nr) este pentru un angajator echivalent cu un absolvent de universitate cu licenţă. Aceasta înseamnă un sistem în care să ai de unde alege.  Fiul meu a fost sportiv, practica rugby, are abilităţi fizice, kinestezice. Ce rost avea să facă Artă, Muzică, Istorie, materii care sunt irelevante pentru aptitudinile lui? 

Care sunt principiile pe care se bazează Curriculumul Naţional englezesc?

Curriculumul Naţional englezesc este bazat pe continuitate şi progres, pune accentul pe dezvoltarea aptitudinilor spre deosebire de abordarea teoretică  pe care o aveţi în România, care este bazată pe învăţare prin memorare; De asemenea, sistemul este mai democratic şi mai relevant pentru aptitudinile elevului. Nu spun că lucrurile stau mai bine în Marea Britanie decât în România, dar aveţi probleme cu curriculumul, aveţi probleme cu resursele şi aveţi probleme cu finanţarea. De asemenea, aveţi un sistem prin care directorii de şcoli sunt desemnaţi politic. Niciuna dintre aceste probleme nu există în Marea Britanie. Când vorbim despre un procent de 6 % din bugetul de stat care merge spre Educaţie vorbim despre miliarde de lire sterline care sunt alocate de la cea mai mică şcoală dintr-un orăşel şi până la universităţi precum Oxford şi Cambridge. Topul 10 al universităţilor din lume include şase universităţi din SUA şi patru din Anglia. 

 

Care este diferenţa între elevii „produşi” de cele două tipuri de curriculumuri – cel românesc şi cel englezesc?

Sistemul englezesc este mai democratic, elevii învaţă concepte precum toleranţă, incluziune, diversitate, internaţionalism. Din prima şi până la ultima etapă preuniversitară, elevii trebuie să facă educaţie fizică şi PSHEE (Personal Social, Health and Economic Education – Educaţie personală, socială, de sănătate şi economică). Sunt materii obligatorii la care copiii sunt evaluaţi. Elevii trebuie să facă cel puţin două ore de sport pe săptămână şi, în plus, se înscriu la echipele de sport. Să ai un copil la şcoală şi să nu facă parte  dintr-o echipă de sport este un lucru ciudat în Anglia. 
 

 În Anglia trăiesc peste 60 de milioane de persoane. Dacă nu ştii să spui „te rog” sau „mulţumesc” sau cum să stai la coadă, sau când să-ţi închizi telefonul mobil sau să deschizi uşa într-un magazin când cineva intră, vei avea o problemă, pentru că cel din spatele tău e irlandez, iar cel din spatelel lui e musulman, iar cel din spatele lui e un hindu. Pe stradă toţi vorbesc engleză, dar acasă vorbesc ebraică, hindi, urdu etc. Nici Guvernul nostru nu ştie exact câţi oameni locuiesc în Marea Britanie. Populaţia noastră creşte cu 500.000 de oameni pe an. Curriculumul naţional este adaptat pentru o societate multiculturală. Cred că societatea engleză este una dintre cele mai tolerante din lume, dar la şcoală nu-i pui pe elevi să dea un examen din toleranţă, ci faci din toleranţă o trăsătură a caracterului lor. 

Resursa invizibilă a  sistemului naţional englezesc este că elevii primesc o educaţie completă (rounded and grounded). Asta înseamnă că se doreşte construirea unui caracter complet (rounded character)  - adică un elev are virtuţi sociale, abilităţi sportive, cunoştinţe vocaţionale şi alte cunoştinţe care depăşesc orizontul academic al curriculumului. De asemenea, ei sunt „cu picioarele pe pământ” (grounded). Elevii români sunt buni, dar au o educaţie mai „îngustă”

Julian Hingley, expert în educaţie  

Care este cel mai important merit al programei naţionale englezeşti pe care cea românească nu-l are?

Resursa invizibilă a  sistemului naţional englezesc este că elevii primesc o educaţie completă (rounded and grounded). Asta înseamnă că se doreşte construirea unui caracter complet (rounded character)  - adică un elev are virtuţi sociale, abilităţi sportive, cunoştinţe vocaţionale şi alte cunoştinţe care depăşesc orizontul academic al curriculumului. De asemenea, ei sunt „cu picioarele pe pământ” (grounded). Elevii români sunt buni, dar au o educaţie mai „îngustă”; merg la şcoală numai când au ore, nu sunt obligaţi să facă activităţi extra-şcolare, poate pe ici pe colo mai practică un baschet sau alt sport, dar fără ca asta să fie o regulă. Noi îi obligăm să facă activităţi de caritate, de protecţia mediului, activităţi sociale, să facă practică într-o anumită profesie, iar abilităţile vocaţionale sunt incluse în oferta şcolară. Acest lucruri lipsesc aici. Acestea sunt toate elemente pe care elevii le vor găsi la Royal School.  Pot să vă spun sigur, curriculumul naţional englez a îmbunătăţit hotărâtor calităţile elevilor de cetăţeni şi de actori economici. Curriculumul român nu are o astfel de trăsătură. 

Cum vedeţi scandalul de la un liceu din Bihor la care aproape toţi elevii dintr-o clasă au copiat la Bacalaureat sub ochii profesorilor?

E dezgustător. Profesorii nu au fost profesionişti. Ca să fii profesionist trebuie să fii responsabil şi acest comportament este iresponsabil. Cred că discuţia se reduce la profesionalismul profesorilor. Nu cred că poţi da vina pe elevi. Politicienii din România spun că trebuie să trimiţi copiii la şcoală. După ce i-ai trimis, însă nu le mai pasă ce se întâmplă. Şi apoi, subfinanţează şcoala, iar profesorii sunt demoralizaţi şi slab pregătiţi.  Profesionalismul dascălilor este probabil una dintre cele mai importante probleme ce trebuie rezolvate în România. 

Cum este abordată în Anglia problema elevilor care trişează la examene şi în general problema încălcării regulilor?

Într-un examen formal final cum este Bacalaureatul incidentele sunt foarte puţine, iar gravitatea pedepsei dacă eşti prins face să nu merite riscul. Cred, şi nu spun asta dintr-un sentiment de naţionalism, că Anglia este una dintre cele mai tolerante şi civilizate ţări din lume. Dacă nu ar fi, de ce ar vrea aşa de multă lume să se stabilească în Anglia? Să fii britanic înseamnă să accepţi un set de principii, iar unul dintre cele mai importante este să nu trişezi, să nu încalci regulile. Bineînţeles că oamenii încalcă legea şi în Anglia, dar în România trişatul este ca o a doua religie. Evaziunea fiscală e un sport naţional. Se spune că orice societate are politcienii pe care-i merită. Politicienii voştri sunt printre cei mai răi; dacă ar fi un „Premiere League” pentru politicieni corupţi, politicienii români ar juca în ea. Nu ar câştiga, pentru că cei din China şi India sunt campioni la corupţie. 

Să fii britanic înseamnă să accepţi un set de principii, iar unul dintre cele mai importante este să nu trişezi, să nu încalci regulile. Bineînţeles că oamenii încalcă legea şi în Anglia, dar în România trişatul este ca o a doua religie. Evaziunea fiscală e un sport naţional. Se spune că orice societate are politcienii pe care-i merită. Politicienii voştri sunt printre cei mai răi;

Julian Hingley, expert în educaţie  

Cum schimbi România?

O doamnă m-a întrebat la o prelegere: <<Cum pedepşeşti un copil?>> I-am răspuns că un copil nu se pedepseşte, ci se corectează. Dacă mă întrebi cum corectezi România, îţi voi spune că trebuie să începi prin a corecta sistemul de educaţie. Singura modalitate prin care România se poate schimba este una generaţională şi aceasta se face prin educaţie. 

Cum este sistemul englezesc de evaluare a cunoştinţelor elevilor? Care sunt testele echivalente cu examenul de Capacitate şi Bacalaureatul?

În Curriculumul Naţional englezesc există 6 cicluri de învăţământ (key stages), de la 3 ani până la 18 ani. După fiecare ciclu se dă un examen. Ciclul I îi include pe copiii de 3 până la 6 ani; ciclul al II-lea cuprinde elevii până la 11 ani; cilul al III-lea – elevii până la 14 ani. Până la 14 ani, toţi elevii dau aceleaşi examene conform curriculumului naţional. De aici încolo, şcoala trebuie să contracteze un furnizor de examene – care pote fi o universitate sau ONG-uri locale acreditate de Ministerul Educaţiei. Examenul asemănător celui de Capacitate se dă în Ciclul al IV-lea (între 14 şi 16 ani). În ciclul al V-lea (16-18 ani) vei da un examen asemanator, dar mult mai complex, Bacalaureatului, iar după această etapă 90% dintre absolvenţi merg la universitate, unde sunt acceptaţi pe baza rezultatelor obţinute la aceste examene.


Când am fost eu elev, mi-am dat examenul asemănător cu Capacitatea (IGCSE) după metodologia Oxford University, iar când mi-am dat echivalentul Bacalaureatului (A Level) – am făcut-o după metodologia Universităţii din Londra.  In România, şcolile care funcţionează în sistem britanic dau, de obicei, examene dupa metodologia Universităţii Cambridge.

Cum sunt notate evaluările?

Fiecare elev trebuie să susţină la o evaluare minimum 8 examene - la materiile obligatorii şi la cele opţionale. Cea mai bună notă este A cu steluţă, C este considerată notă de trecere, iar D şi E sunt echivaletul  unui examen picat. Chiar dacă legea spune că nu poţi pica un astfel de examen, ci doar primeşti o evaluare, încearcă să-i spui asta unui angajator sau unei universităţi.

De la ce vârstă sunt copiii din Anglia trimişi la şcoală?

În Anglia, copiii sunt introduşi în sistemul de educaţie de la 3 ani. Creşele (nursery) sunt incluse, de multe, ori în şcoli. E în mare parte obligatoriu să duci un copil la creşă. E o raritate să găseşti un copil de 3 ani care nu merge la creşă. În România nu este obligatoriu să introduci copilul în sistemul de educaţie până la clasa 0- pe la 5-6 ani.  În timp ce în România, elevul este în clasa zero, în Anglia el este în anul 3, după ce a făcut un ciclu preşcolar de circa 3 ani („foundation stage”-nr) în care învaţă să comunice, abilităţi sociale, învaţă să vorbească, învaţă să se joace şi, cel mai important, învaţă să se comporte. Şcolile sunt construite pentru copii, pentru că statul îi obligă pe copii să meargă la şcoală. Copiii, pe de altă parte, nu sunt <<construiţi>> pentru şcoli, ci pentru parcuri, pentru plaje, pentru terenul de sport. De aceea este această etapă preşcolară foarte importantă, având rolul să-i înveţe pe copii comportamentul pe care trebuie să-l aibă când vor ajunge la şcoală. 

Carte de vizită Julian Hingley

Julian Hingley are peste 30 de ani de experienţă în educaţie. El este directorul Royal School in Transylvania, o şcoală privată care se va deschide din 1 septembrie la Cluj-Napoca. Julian a activat în Marea Britanie mai bine de două decenii, iar în ultimi 10 ani a condus mai multe şcoli internaţionale în România, Şcoala Internaţională Britanică din Bucureşti şi Transylvania College din Cluj. Hingley a fost responsabil cu înfiinţarea primului program Cambridge International Examinations din România. El este directorul Cross Frontier Education, un ONG care are ca scop îmbunătăţirea mediului educativ din România. Este căsătorit cu o româncă şi locuieşte la Cluj-Napoca. 

Citeşte şi

Julian Hingley, expert britanic în educaţie: „Şcoala din România formează cetăţeni fără spirit civic. Românilor nu le pasă îndeajuns de mult ca să facă ceva“

Julian Hingley, expert britanic în Educaţie: „În România, elevii învaţă după o curriculă de secol XIX. Vă trebuie o revoluţie în acest domeniu”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite