Expert al Băncii Mondiale, despre extremele României: „Sunt zone la nivel de Burkina Faso şi zone la nivelul Elveţiei”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România continuă să fie o ţară a extermelor, la mai bine de 30 de ani de la Revoluţie
România continuă să fie o ţară a extermelor, la mai bine de 30 de ani de la Revoluţie

Analizele făcute de experţii Băncii Mondiale arată că România va avea o creştere economică de 7,3 % în 2021, însă problema este că există decalaje imense între anumite zone ale ţării. Dincolo de creşterea economică spectaculoasă a unor oraşe, există regiuni care se zbat în sărăcie lucie, spune un expert BM

Cifrele Eurostat, organismul Comisiei Europene care se ocupă cu datele statistice, precum şi studiile Băncii Mondiale arată că România s-a transformat enorm în ultimii 20 de ani, perioadă care echivalează cu preaderarea şi mai apoi aderarea în 2007 la Uniunea Europeană. Însă aceleaşi date subliniază şi că există discrepanţe uriaşe între oraşele şi chiar anumite zone ale României.

Expertul Băncii Mondiale în dezvoltare durabilă urbană, Marcel Ionescu- Heroiu, a explicat pentru „Adevărul” care sunt atuurile României şi ale marilor oraşe româneşti, dar şi care sunt problemele care persistă şi care fac ca o mare parte a ţării să zacă într-o sărăcie lucie.

Potrivit spuselor sale, la nivelul oraşelor, campion european e Clujul, oraş al cărui PIB a crescut de 4,5 ori în ultimele două decenii. Bucureşti, Oradea şi Timişoara sunt şi ele printre fruntaşe la acelaşi capitol. Expertul a explicat cum s-a ajuns aici, care sunt atuurile Clujului.

„Este performanţa oraşului. Dacă vă uitaţi, Clujul are şi cea mai mare concentrare de softişti din Europa. Harvard a publicat o bază de date cu forţa de muncă. Performanţa unui oraş ţine de concentraţia de forţă de muncă care lucrează în domenii cu valoare adăugată mare, adică domenii în care se plătesc salarii mai mari şi în care se generează venituri mai mari. Clujul e la distanţă de restul oraşelor în ceea ce priveşte ponderea forţei de muncă angajată în IT.

Vă daţi seama că o forţă de muncă într-un domeniu cu potenţial de creştere mare o să performeze întotdeauna bine. Plus pe lângă sectorul IT mai sunt sectoare cu valoare adăugată mare bine reprezentate, industria farmaceutică, sectorul medical, sectorul academic, partea de consultanţă. Sectorul bancar. E Banca Transilvania cu sediul acolo, plus toate băncile mari din România bine reprezentate. Nu e mare filosofie”, e reţeta succesului clujean, în opinia expertului. 

marcel ionescu - heroiu

Economistul Marcel Ionescu-Heroiu e Expert Senior în Dezvoltare Urbană la Banca Mondială. FOTO Bihoreanul

Alte trei oraşe din România cu o dezvoltare impresionantă, Bucureşti, Oradea şi Timişoara sunt şi ele la mare distanţă de oraşele din zone greu încercate economic, precum estul Moldovei, o parte a Oltenie şi Valea Jiului. Heroiu explică unde se face diferenţa. 

„O administraţie face diferenţa enormă. Un oraş ca Oradea unde există viziune clară, unde se dialoghează cu sectorul privat, unde se fac proiecte mari... Veţi vedea, Oradea poate nu are performanţa, productivitatea pe care o are Clujul, dar veţi vedea, comparativ are cam aceeaşi forţă de muncă pe care o are Iaşiul. Deci chiar dacă Iaşiul are un sector IT foarte bine definit,

Oradea are forţă de muncă aproape cât are Iaşiul. Că a atras mulţi investitori, au adus multe companii, deci normal că sectorul public face diferenţa. Oradea e aproape jumătate cât Iaşiul. Oradea e undeva la 200.000 de oameni, Iaşiul să zicem cu indulgenţă la 350.000.

Oraşele sunt suma oamenilor din care sunt alcătuite. Atuurile oraşelor din România sunt românii. Performanţă economică încă o dată ţine de forma economică locală. Dacă oamenii sunt productivi, sunt creativi, dacă sunt sectoare care cresc, merge şi economia locală. Chestie de perspectivă ce spunem noi”. 

România cu două viteze

Însă în afara acestor oaze de prosperitate există şi o Românie profundă, rămasă undeva blocată la nivelul anilor 90. Aici, dezvoltarea economică întârzie. Afectaţi sunt localnicii, care nu au şansa să se bucure de boom-ul care a cuprins oraşe ca Cluj, Timişoara sau Oradea.

„Dacă mai sunt probleme, asta nu o contestă nimeni. Sunt într-adevăr zone care nu o duc fantastic. Noi am şi spus la Banca Mondială şi am şi făcut analize pe partea asta. Am estimat PIB-ul la nivel local, diferenţele sunt imense. Sunt zone care sunt la nivel de Burkina Faso şi sunt zone care sunt la nivel de Elveţia. Cel puţin pe cifre”, punctează Ionescu-Heroiu.

El a explicat ce ar trebui făcut pentru ca şi alte zone ale ţării să poată înregistra creşteri economice substanţiale şi să se schimbe vieţile localnicilor. Totodată, el susţine că cel mai mult de suferit au zonele care nu sunt conectate la un centru dinamic aşa cum e Cluj sau Bucureşti.

De ce bate pasul pe loc jumătate de România

„Dar ce arată datele e că zonele care sunt cel mai slab dezvoltate sunt zonele care nu sunt bine conectate la un centru urban dinamic. Deci veţi vedea că zonele care o duc cel mai bine şi au crescut cel mai rapid în România nu sunt nici măcar oraşele în sine, ci suburbiile lor”, a adăugat el. 

Cele mai bune exemple aici sunt zonele din preajma Bucureştiului şi a Clujului, care au explodat economic în ultimii ani. Avantajul lor este evident în raport cu alte localităţi care nu sunt conectate la marile oraşe. 

„Mă gândesc la Voluntari, Popeşti Leordeni care nu arată ca într-un Neckerman, dar sunt zonele care au crescut cel mai rapid şi demografic, şi economic. Sau la Floreşti, lângă Cluj. Mergeţi de exemplu în Floreşti şi veţi vedea populaţie predominant tânără şi mai bine educată. Acolo se mută de obicei cei care lucrează pentru bănci, pentru firme IT şi aşa mai departe”, mai arată expertul.

Pentru a crea şi în alte zone astfel de oaze de prosperitate, autorităţile ar trebui să investească în infrastructură, dar ar fi nevoie şi de o reformă administrativă.

„Oraşele mari să fie cercul unu, să existe şi cercul doi din jurul oraşului. În mod normal trebuie o reforma administrativă. Cum au făcut albanezii, cum s-a făcut în Cehia de exemplu acum 100 de ani. Ei au înglobat în jurul Pragăi 5-7 localităţi şi au făcut peste noapte o zonă metropolitană. În mod normal trebuie regândit, ar trebui făcută reforma administrativă”, e opinia lui Ionescu-Heroiu.

Diferenţe şi între sectorul privat şi cel de stat

Marcel Ionescu – Heroiu remarcă şi decalaj existent şi între sectorul privat şi cel de stat. În zonele unde primul este fragil, oamenii sunt condamnaţi la sărăcie.

„Ar trebui să fie dialog activ cu sectorul privat, să meargă targetat către firmele private, să încerce să atragă investitori cu valoare adăugată. De asemenea, autorităţile locale să aibă viziune, să gândească bine unde văd ei oraşul pe termen mediu şi lung, pentru că până acum, toată lumea a aşteptat să vină investitorul.

Nu se gândeşte nimeni la dezvoltarea unui parc industrial, reguli de urbanism care să încurajeze investiţiile, reforme administrative care să permită firmelor să se înregistreze rapid, să îşi rezolve rapid legăturile la utilităţi la curent, la gaze. Deci încă mai este mult de lucru. Din păcate, merg lucrurile puţin din inerţie, iar administraţiile publice mai au încă mult de lucru că să prindă din urmă modul în care performează sectorul privat”, a încheiat expertul.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Previziunile unui cunoscut medic despre valul 4. Când se va potoli şi de ce avem atât de multe cazuri grave

Cerşetorul român considerat erou în Franţa plânge de bucurie: a primit o casă şi un job la Nisa. „E un om fantastic, să fim mândri că-l avem printre noi” VIDEO

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite