EXCLUSIV Cum am putea face din România una dintre cele mai atractive ţări. Viziunea românului specialist în turism, medaliat de onoare al Vienei
0Simion Giurcă, directorul Biroului de promovare turistică al României la Viena, care a primit, la începutul lui decembrie, medalia de onoare a Primăriei Viena pentru merite în turism, a vorbit, pentru „Adevărul“, despre munca sa, despre destinaţiile de vacanţă din România pe care le aleg austriecii, dar şi despre ceea ce lipseşte turismului românesc ca să fie unul optim.
„Când spun România, primul lucru care îmi vine în minte este acasă, deşi locuiesc la Viena de vreo 20 de ani“, mărturiseşte Simion Giurcă, directorul Biroului de turism din Viena al Autorităţii Naţionale pentru Turism din România.
El este unul dintre românii de peste hotare cu care ne mândrim. Primăria Vienei i-a acordat acestuia medalia de onoare pentru merite în turism, medalie pe care foarte puţini străini au primit-o. Dintre aceştia îl amintim pe tenorul Jose Carreras.
Simion Giurcă a acordat un interviu cotidianului „Adevărul“ în care vorbeşte despre principiul de lucru în turism, care ar trebui să fie cel al ştafetei, nu al unui nou start şi despre cum ar arăta, în viziunea sa, strategia de turism a României dacă vreun oficial de la Bucureşti i-ar cere-o.
Ştim cu toţii că România e o ţară superbă, că are frumuseţi şi neştiute, însă cele ştiute nu sunt valorificate la adevăratul lor potenţial. Cum am putea schimba aceasta?
Turismul este activitate economică menită să valorifice potenţialul unei localităţi, zone, regiuni, ţări. Ca orice activitate economică are legi şi norme după care funcţionează, mai bine sau mai rău. Acestea trebuie cunoscute, prin studiu şi experienţa pozitivă nemijlocită şi aplicate.
„O ţară care şi-a propus să devină o destinaţie turistică trebuie să pornească de la constituirea unei entităţi specializate la nivel naţional care să fie capabilă să elaboreze şi să implementeze un cadru juridic (legi, hotărâri, norme, etc.) şi funcţional (structuri,) unic şi aplicabil şi în acelaşi timp obligatoriu pentru toţi actorii de turism la nivel naţional“, spune Simion Giurcă, directorul Biroului de turism din Viena al Autorităţii Naţionale pentru Turism din România.
Trebuie stabilite prin lege competenţele, relaţiile funcţionale interdepartamentale pe orizontală şi pe verticală, căile de finanţare şi impozitare a tuturor activităţilor de turism, modul de înfiinţare şi funcţionare al structurilor turistice locale (identic în toată ţară), definirea zonelor cu potenţial şi aport turistic diferenţiat, definirea prin lege a importanţei turismului dintr-o regiune turistică în realizarea de venituri, etc. Şi toate astea aplicabile pentru o perioadă de minim 10 ani.
Un turism performant se face cu specialişti şi personal şcolarizat corespunzător, care trebuie formaţi şi apoi instruiţi periodic prin cursuri scurte de specializare şi perfecţionare. Toate astea ne lipsesc. Unele parţial, altele total. Din acest motiv nu reuşim să valorificăm prin turism potenţialul de care dispunem. Nu trebuie omis că dincolo de obiective cultural-istorice sau peisaje, determinante pentru turism sunt serviciile. Acestea ţin parţial şi de dotări, dar hotărâtor este aici este factorul uman. Acest factor uman trebuie şcolit dacă vom dori să facem turism de calitate ridicată şi performanţă economică considerabilă. Trebuie să ştim ce, unde şi cum trebuie făcut pentru a atrage consumatorii, din ţară şi din afara ei. Şi nu în ultimul rând, şi turismul are nevoie de finanţare, publică şi privată.
Ştie România să se prezinte bine la târgurile internaţionale sau se pregăteşte pe ultima sută de metri?
Sunt convins că ştim cum şi de ce trebuie să ne prezentăm la târguri, ca de altfel şi la alte manifestări sau evenimente de promovare. Există însă momente în care birocraţia încetineşte ritmul pregătirilor. În toate situaţiile suntem, însă, datori să asigurăm, chiar şi când mijloace puse la dispoziţie sunt modeste, o participare demnă şi eficientă a României la toate manifestările la care luam parte. Au fost şi situaţii dificile, la limita posibilului, dar tocmai acesta este rolul specialistului, să găseasca soluţiile optime şi în situaţii de criză.
Iar ceea ce contează în final este performanţa prezenţei româneşti la o manifestare. Trebuie, însă, să fim mai buni, mai inovativi, mai performanţi pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională, aprig disputată. În Austria, şi afirm acest lucru cu toată modestia, ne mişcăm bine, ceea ce face ca interesul faţă de România să crească. Nu trebuie omis faptul că la buna reuşita a prezenţei la un târg contribuie hotărâtor şi coexpozanţi, iar cei care vin la târgurile din Austria sunt foarte serioşi şi eficienţi.
Să presupunem că Guvernul României v-ar cere, în calitate de consultant, să faceţi o strategie de turism pentru următorii ani. Cum ar arăta aceasta, în linii mari?
Sunt convins că sunt suficienţi specialişti care ar putea şi dori să creioneze această strategie, dar nu o să mă eschivez de la răspuns, pornind de la convingerea că fiecare idee poate aduce ceva bun. Noua strategie de turism ar trebui să înceapă cu elaborarea şi implementarea unei noi legi a turismului care să reglementeze unitar şi interdepartamental toate aspectele legate de funcţionarea pe întreg teritoriul ţării a sectorului turistic.
Cred că ar mai trebui înfiinţaţă o entitate naţională exclusiv pentru promovarea turistică a României, dar şi crearea unor şcoli naţionale pentru meserii în turism în cele mai importante zone turistice ale ţării. Ar trebui înfiinţată o bancă specializată pentru finanţarea proiectelor de turism, dar şi o platformă naţională performantă de promovare online. Ar trebui elaborată o politică naţională de turism care prin măsuri şi elemente de motivare şi constrângere să ducă, în scurt timp, la eficienţă şi performanţă.
Ar merita avute în vedere şi: creşterea aportului valutar şi în PIB a turismului, atragerea unui număr sporit de turişti străini, ridicarea calităţii şi diversităţii serviciilor turistice oferite, încurajarea cooperării turistice pe plan local şi regional pentru obţinerea unor oferte integrate, dezvoltarea unor produse turistice inovative, valorificarea ofertei turistice a regiunilor defavorizate economic, introducerea unui sistem naţional pentru managementul satisfacţiei oaspeţilor, fidelizarea turiştilor şi rezolvarea promptă a reclamaţiilor de la turişti.
Nu ar trebui uitate nici crearea şi gestionarea bazei naţionale de date pentru turism, întărirea prin sprijin şi strânsă cooperare a tuturor asociaţiilor profesionale în cadrul unui parteneriat active şi constructive.
Sistemul de colectare, raportare şi prelucrarea datelor statistice referitoare la turism ar trebui îmbunătăţit şi n-ar strica o reglementare unică la nivel naţional al regimului ghizilor şi încurajarea accesului tinerilor pentru practicarea acestei meserii.
În ultimii ani s-au perindat cam prea mulţi oameni în funcţia de ministru al Turismului. Cum sunt văzute aceste schimbări dese în afară?
Sincer să fiu, nu schimbarea ministrului este cea care interesează, ci performanţa sa şi a instituţiei pe care acesta o conduce. Problemele apar doar în momentul în care se ignoră drumul parcurs până la o anumită dată, eforturile depuse în timp, continuitatea actului de promovare pe o piaţă, experienţa acumulată - poate cel mai valoros capital de care dispunem -, angajamentele luate într-o anumită perioadă şi scadenţe în perioada următoare şi legile pieţii.
Au fost cazuri în care s-a manifestat o dorinţă inexplicabilă de a considera greşit tot ce s-a făcut în mandatul anterior şi de a reveni la start. Tot ceea ce se face bun într-o perioadă este în numele şi beneficiul României, rămâne la dispoziţia turismului românesc şi contribuie la consolidarea imaginii destinaţiei turistice România.
Principiul de lucru ar trebui să fie cel al ştafetei, nu al unui nou start. Doar aşa vom ajunge mai departe într-un timp mai scurt.
Care este locul/regiunea din România care, din câte aţi observat dumneavoastră, atrage cei mai mulţi turişti/cele mai multe persoane care întreabă despre el/ea?
Avem în prezent mai multe locuri deja cunoscute şi căutate, atât de turiştii care călătoresc în România în mod organizat, cât şi de cei care vin individual: Bucovina cu superbele mănăstiri pictate, Transilvania cu bisericile fortificate şi bijuteriile medievale - Sibiu, Braşov, Sighişoara; Delta Dunării, Bucureşti-ul ca destinaţie de city-break, Maramureşul cu Săpânţa şi bisericile sale de lemn, oraşe ca Timişoara şi Cluj. Este cunoscut şi apreciat turismul rural şi circuite culturale prin ţară. Carpaţii ca zonă montană sunt ofertaţi ca destinaţie de turism activ de 7 turoperatori austrieci.
Deci avem o poziţie consolidată pe piaţa de profil din Austria. Atât în 2015, cât şi în anii următori vom extinde atât gama de produse/destinaţii turistice solicitate pe piaţă, cât şi numărul de turoperatori şi agenţii de turism vânzătoare. Pentru anul 2015 ne-am propus să punctăm suplimentar cu două atuuri culturale majore: „Cluj-Capitală Europeană a Tineretului“ şi „Festivalul George Enescu“. Mă bucur să constat că două zone cu vocaţie turistică sunt dornice de afirmare internaţională: Satu Mare şi Oradea-Băile Felix.
Printre zonele care încep să se pregătească pentru ieşirea pe piaţa externă se remarcă Gorjul şi Nordul Olteniei, ceea ce va conduce la extinderea ariei geografice cu trafic turistic de pe teritoriul României.
Ce vă întreabă austriecii când iau în calcul România drept destinaţie de vacanţă?
Sunt două grupe de întrebări. Primele sunt cele legate de motivaţia generală de călătorie: siguranţă, infrastructura generală, sistemul de sănătate, condiţii de călătorie, taxe drumuri etc. A doua grupa de întrebări se referă la deplasarea efectivă şi petrecerea/derularea sejurului sau a călătoriei în ţară: cazare, masă, preţuri, orare de funcţionare obiective turistice, transport public, servicii turistice, agreement, închirieri auto, biciclete, tururi de oraş, ghizi, rezervări bilete spectacole etc.
Mai puteţi citi:
VIDEO Cei mai frumoşi români. Daniel David, „tatăl“ roboţilor terapeutici din România
Se încarcă comentariile...
