EXCLUSIV Ecranizarea furtului tablourilor din Rotterdam, blockbuster cu actori străini şi buget record pentru România

EXCLUSIV Ecranizarea furtului tablourilor din Rotterdam, blockbuster cu actori străini şi buget record pentru România

Tudor Giurgiu vrea va da lovitura în sălile de cinematografe, nu într-un muzeu de artă. FOTO: Remus Florescu

Dacă un grup de români a  furat tablouri în valoare de 18 milioane de euro dintr-un muzeu din Rotterdam, regizorul Tudor Giurgiu vrea să dea o „lovitură” pe piaţa cinematografică. Filmul de acţiune despre cele întâmplate va avea un buget de 6-7 milioane de euro, iar aşteptările sunt ca încasările să fie duble.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fotograful Cristian Movilă şi regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu au început, de circa două săptămâni, lucrul la un proiect de lung-metraj care redă pas cu pas afacerea palpitantă care a dus la posibila dispariţie prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depăşeşte, conform experţilor, 18 milioane de euro, devenind astfel unul dintre cele mai mediatizate furturi de opere de artă pe plan mondial. Subiectul a ajuns deja în paginile principalelor ziare şi televiziuni străine, cum ar fi: New York Times, The Guardian, Huffington Post, BBC, CNN, Le Figaro, Le Point, Der Spiegel.  
 
Buget record pentru România
 
Tudor Giurgiu a vorbit într-un interviu pentru „Adevărul” despre proiect.  “Filml se află în faza de dezvoltare, adică facem documentarea, cercetarea, căutăm finanţatori, actori, toate aceste lucruri simulan. Ne-am întâlnit cu o parte dintre cei implicaţi, cu procurorul de caz, am citit rechizitoriul. În paralel, suntem în discuţii cu scenarişti  din SUA şi Anglia, pe care vrem să-i cooptăm în realizarea filmului pentru a da o altă anvergură. Vrem un film care să aibă succes pe o piaţă internaţională mai largă,  motiv pentru care şi pelicula va fi în engleză.  Şi rolurile  principale vor fi jucate de actori cu o anume cotă pe plan internaţională pentru a asigura filmului distribuţia şi vânzarea corespunzătoare”, a susţinut Giurgiu. 

El a mai arătat că avânt în vedere interesul pe care l-au manifestat producători din mai multe ţări, este posibil ca anul viitor să se strângă suma necesară, iar din 2015 să înceapă filmările, iar până la produsul final să mai treacă 2-3 ani. 

 În ceea ce priveşte bugetul, Giurgiu a spus:  “În Europa e greu să-ţi imaginezi bugete foarte mari pentru un astfel de film. Ambiţia noastră este să încercăm să strângem  6-7 milioane de euro. E o sumă rezonabilă  în condiţiile în care am reuşim să implicpm  scenarişti  şi actori străini. Naţionalitatea filmului e greu de stabilit, îl pornim aici,în România, dar cred că va fi finanţat de multe ţări. Aici banii pentru filme sunt foarte puţini, nu ştiu dacă se vor mai putea face în câţiva filme în România. Nu ştiu dacă la final va fi o producţie majoritar românească. Sunt pesimist”. Giurgiu a susţinut că pentru România este un buget uriaş. Doar un singur film se apropie de această sumă, Close up to the moon, al lui Caranfil, care însă nu a fost încă lansat. 



O „lovitură” de milioane - un film de acţiune, comercial, bine-făcut

„Ceea ce e important pentru noi este să facem film de acţiune cu un scenariu bun, decent, foarte bine realizat, cu reţetă comercial valabilă şi viabilă, dacă filmul costă 10 lei, sperăm să scoatem 20 de lei. Exagerând  am putea spune că va fi un blockbuster, pentru că se va merge pe clişeele şi modelele folosite în  filmele de acţiune, însă nu vom avea efecte speciale. Vom merge după o structură cu care publicul s-a obişnuit, însă ceea ce va face diferenţa vor fi  personajele care au un anumit profil, o anumită motivaţie, o anumită individaulitate, de asemenea, special va fi mediu în care se desfăşoară acţiunea, şi mă refer aici la satul Carcaliu”, explică Giurgiu. Astfel, dacă planurile vor ieşi aşa cum speră Giurgiu, producătorii vor încasa circa 14 milioane de euro, un pic mai puţin decât valoarea tablourilor furate de români din Rotterdam.  
 
Momentul fascinant al filmului

Giurgiu crede că cel mai interesant moment al filmului va fi acela în care o în satul Carcaliu, aflat undeva la capătul lumii, dintr-o maşină  iese un om care are sub o pernă  nişte tablouri de Picasso, Matisse sau Monet, în valoare de 18 milioane de euro. “Omul cu tablourile bate cioc-cioc la uşa doamnei Dogaru, mama unuia dintre hoţi, şi-i dă acesteia tablourile. Hoţii au acest gen de naivitate şi neştiind ce să facă cu tablourile apelează la această soluţie – le dau mamei unuia dintre ei, care trăieşte într-un sat izolat de lipoveni, în marea lor majoritate bătrâni, ortodocşi de rit vechi, un sat de “old belivers”, unde viaţa e cu totul alta de ceea ce vezi în oraş, au alte mentalităţi, alt mod de a face lucrurile. Mi se pare fascinant. Filme cu jafuri s-au făcut aşa de multe, nu văd ce coregrafii, ce balet să mai aduci, dar tipul acesta de ralaţii e spectaculos”, a explicat Giurgiu.  
 
Realitatea romanţată

“Nu facem un documentar, am citit despre faptele reale care stau în spatele fimului  Argo, şi am constatat că realitatea a fost romantaţă. Ca să obţină un anumit tip de tensiune, scenariştii romanţează. N-ai cum altfel. Va fi un film de acţiune cu o foarte puternică culoare locală. Mesajul nu e moralizator, nu este despre români, cât de buni sau răi sunt, e pur şi simplu reflectarea unei poveşti cu iz poliţist, care se  tranformă într-o poveste despre relaţia mamă-fiu şi despre cum o afacere poliţişti se tranformă într-o tensionată relaţie de familie, asta mi se pare important”, a explicat Giurgiu. 
 
O discuţie de secole
 
Cristian Movilă, fotograful care a însoţit un reporter de la NY Times, în documentarea subiectului jurnalistic şi care a venit cu ideea filmului, a susţinut: „Subiectul mi se pare că are un potenţial extraordinar iar vizitele făcute la Carcaliu, discuţiile cu cei implicaţi, ambianţa specială din sat, toate acestea m-au convins că există material pentru un film absolut special. Dincolo de povestea aproape fantezistă, dar atât de reală, ce mă fascinează la întregul caz e că devine un argument foarte prezent intr-o discuţie care durează de secole. Care e valoarea operei artistice şi cât de mult variază ea funcţie de publicul care o apreciază. Am văzut cu toţii tablourile, opere inestimabile valorînd milioane de euro, dar cât valorează de fapt un Picasso in mâna unei mame care crede că îşi ajută fiul?”
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: