EXCLUSIV Crucea, elicopterul şi comuniştii. O legendă urbană din Cluj
0
Prin Clujul anilor ‘80, oraşul vuia de o poveste ireală, dar demnă de un scenariu de film: comuniştii ar fi furat crucea din vârful Bisericii Sf. Mihail din centrul oraşului cu ajutorul unui elicopter şi ar fi pus alta în locul ei deoarece ar fi fost din aur.
Despre Biserica Sf. Mihail din centrul Clujului se ştiu multe: de la faptul că e unul din cele mai vechi lăcaşuri de cult gotice din Transilvania, că acolo ar fi fost botezat Matia Corvin, regele Ungariei, că regi ai României i-au călcat pragul şi că, în urma unei campanii, clujenii au spus clar, prin vot, că minunăţia arhitecturală, împreună cu ansamblul statuar care îl are în centru pe Matia Corvin, sunt simbolul oraşului lor.
Orice turist care pune piciorul în Piaţa Unirii, unde se află construcţia, nu rămâne indiferent la eleganţa şi frumuseţea lăcaşului unde au loc, şi azi, slujbe religioase, oficiate de preoţi romano-catolici.
Însă ce nu se cunoaşte sunt poveştile despre crucea din vârful ei, care, dacă n-ar fi blocuri, s-ar vedea din orice colţ al Clujului.
În zilele cu soare, crucea străluceşte deoarece este poleită cu aur.
Istoricii povestesc că prin anii ‘80 circula o legendă cum că de acea cruce n-ar fi încăput comuniştii şi ar fi râvnit la aurul ei. Însă povestea zice că noaptea, pe ascuns, în mare taină, comuniştii ar fi venit cu un elicopter să fure crucea fiidcă era toată din aur şi ar fi înlocuit-o cu una suflată cu aur.
Aceeaşi cruce este protagonista unei alte istorisiri despre un alt furt, unul din perioada interbelică.
Aşa arăta Biserica Sfântul Mihail din Cluj în 1859. Este una dintre cele mai vechi imagini din Cluj, făcute de Veress Ferencz FOTO: Veress Ferencz
Gura târgului
„Eram copil când am auzit astfel de poveşti. Şi părinţii mei spuneau că, într-o noapte, comuniştii ar fi venit cu un elicopter să fure crucea despre care se spunea că e toată din aur şi ar fi pus alta în loc, alta aurită, ca lumea să nu-şi dea seama“, mărturiseşte scriitorul Lukács József, autorul cărţii „Povestea oraşului-comoară“.
Istorisirea i se pare amuzantă, deşi spune că nu crede în ea pentru că smulgerea crucii cu ajutorul unui elicopter ar fi însemnat şi distrugerea unei părţi din biserică: „Nu există aşa ceva! Să vină un elicopter şi să ia crucea. Ar fi însemnat să demoleze o parte din turnul bisericii“.
Tot el explică şi „primul furt al crucii“. Spune că în perioada Primului Război Mondial s-a dat ordin să se dea jos clopotele de metal ale tuturor bisericilor, să fie topite şi să se facă din ele tunuri. Iar în mentalul colectiv s-a pus egal între clopote şi cruce.
Profesorul Radu Ardevan de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, zice că toate poveştile despre cruce sunt „prostii“.
„De ce au apărut poveştile? Pentru că oamenii fabulează, pentru că lumii îi place să vorbească şi pentru că tot ce e frumos stârneşte comentarii“, susţine Ardevan.
Potrivit istoricului, acea cruce, care are vreo 4 metri înălţime, e doar poleită cu aur şi ca să-şi întărească punctul de vedere dă un alt exemplu prin care oamenii au născocit zvonuri. E vorba despre leii de pe Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca.
„Prin anii ‘80, ‘85-‘86, carele alegorice de pe Teatrul Naţional au fost date jos ca să fie restaurate. Carele erau îmbrăcate cu o foiţă de metal care a crăpat. Au fost duse la laborator unde s-a lucrat la restaurarea lor“, explică universitarul.
Un an a stat teatrul fără acei lei, iar în acea perioadă lumea a început să scornească tot felul de poveşti de genul că leii ar fi fost duşi de comunişti la Bucureşti din ordinul lui Ceauşescu.
„Despre statuile care sunt pe teatru s-a spus că sunt de plumb şi ar fi fost luate jos pentru a se face izolaţie antiatomică la buncărul lui Ceauşescu. De fapt, statuile sunt din cositor şi au fost luate jos pentru restaurare“, susţine şi Virgil Pop, arhitect la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cluj.
Legat de poleirea cu aur a crucii, un istoric-arheolog, Adrian Rusu, cel care i-a descoperit pe „Romeo şi Julieta de Cluj“, spune că poleirea cu aur e un procedeu frecvent întâlnit în înfrumuseţarea unor clădiri de patrimoniu şi dă exemplul unor bijuterii arhitecturale din Viena. Şi el respinge poveştile „furturilor“ încadrându-le la categoria zvonuri.
„Poveştile s-au născocit pentru că oamenii sunt proşti“
Unul dintre cei care cunoaşte monumentele Clujului ca pe propriul său buzunar este Virgil Pop, arhitect la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cluj şi membru în comisia zonală a monumentelor istorice din cadrul instituţiei mai sus amintite.
Întrebându-l ce ştie despre cruce, el a răspuns simplu şi direct: „Toate sunt prostii. Poveştile s-au născocit pentru că oamenii sunt proşti“.
Acesta mai arată că turnul Bisericii Sfântul Mihail este neo-gotic, executat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi că, la terminarea acestuia, a fost pusă crucea. O imagine din 1859 când turnul nu era încă terminat şi înconjurat de schele confirmă aceasta. Fotografia a fost făcută de Veress Ferencz şi face parte din seria de poze realizate în 1859 pe care le-a legat în două volume de câte 20 de poze. Acestea sunt cele mai vechi ale Clujului, păstrate până azi.
Biserica SF. Mihail în 1859 FOTO: Veress Ferencz
Fiecare epocă îşi are poveştile ei
Un alt istoric, fost şef la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cluj, Leonard Horvath, spune că nu există dovezi scrise că s-ar fi furat crucea şi pune totul pe seama poveştilor şi legendelor care însoţesc fiecare perioadă de timp.
„Povestea crucii face parte din legendele perioadei comuniste. Fiecare perioadă are legendele ei. Cea comunistă, fiind una profund atee, a avut poveştile ei“, este de părere Leonad Horvath.
Ce zice parohia care păstoreşte biserica
Curatorul Parohiei Romano-Catolice din Cluj-Napoca, Orosz Krisztofer, a auzit şi el de aşa-povestitul „furt“ cu elicopterul, însă susţine cu tărie că nu e adevărat, că totul este doar o poveste.
„Prin 1956-1957 s-a făcut ultima reabilitare a Bisericii Sfântul Mihail. Am auzit o singură poveste despre cruce că ar fi fost doborâtă de comunişti cu elicopterul, dar nu este adevărat“, afirmă Orosz Krisztofer.
Şi parohia are, la rândul ei, o istorie interesantă: l-a găzduit pe împăratul Josif al II-lea (care s-a bucurat de un mare respect în rândul românilor, în special al celor din regimentele de graniţă) şi a fost şi sediu al Securităţii.
Clădirea bisericii, inclusiv şi crucea, va fi restaurată cu 11-12 milioane de euro printr-un proiect al Universităţii Tehnice din Budapesta.
Noua faţă a crucii
Crucea actuală are 3,41 metri şi este aşezată pe un soclu de 1,50 metri (vezi foto dreapta, sursa foto: Crucea are circa 5 metri, cu tot cu soclu, sursa: scanare după cartea Sas Péter din 2012).
Asta înseamnă că, per total, are vreo 5 metri înălţime. Arhitectul Orbán György, unul dintre cei implicaţi în proiectul de restaurare al Bisericii Sfântul Mihail, spune că acea cruce din vârful lăcaşului de cult este contemporană cu turnul neogotic al bisericii şi provine din secolul al XIX-lea.
„Conform evaluărilor din faza actuală de cercetare, crucea este realizată din tablă îndoită şi este aurită. De regula prin acest proces, se aplică un strat foarte subţire de aur pe suprafaţă, iar în acest fel, conţinutul de aur este extrem de mic“, afirmă arhitectul.
Din vârfului crucii până jos, pe trotuar, sunt 87,9 de metri.
„Restaurarea vizează, evident, şi crucea. Conform planurilor, crucea va arăta la fel. Eventualele intervenţii se vor rezuma la protecţia stării actuale, iar reparaţii, dacă e cazul“, adaugă Orbán György.
Unicitatea bisericii în Europa
Biserica este vizitată, săptămânal, de sute de turişti. Unul dintre ghizii care le prezintă turiştilor biserica şi le povestesc despre ce s-a întâmplat acolo de-a lungul timpului explicându-le şi elementele arhitecturale care transformă locaşul de cult într-unul unic.
„Le povestesc că biserica a fost construită de aceeaşi şcoală care a ridicat bisericile din Kosice şi Braşov, că are trei elemente extrem de interesante şi iregulate. Primul este altarul nu se află îndreptat direct către est (locul în care răsare soarele în timpul echinocţiului de toamnă), ci unde răsare soarele în data de 8 noiembrie, de ziua Sfântului Mihail, protectorul bisericii. A două constă în faptul că turnul gotic e, de fapt, neogotic, din secolul al XIX-lea şi că a fost construit de către acelaşi arhitect care a făcut şi un turn la Catedrala Sf. Ştefan din Viena. A treia e că intrarea în biserică e asimetrică“, detaliază Traian Almăşan, ghid clujean şi blogger Adevărul.
Tot el adaugă că foarte interesantă e şi povestea crucifixului de piatră, adus după ultima epidemie mare de ciumă, iar despre acesta se zice că e singurul din Europa.
„Unii zic că e singurul din lume, eu le spun turiştilor că e printre puţinele din Europa unde Isus se uită în sus, nu în jos, e surprins momentul în care strigă către cer «Eli, Eli, Lama sabactani?» (n.r. «Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?»)“, completează Almăşan.
Biserica Sf. Mihail este, după Biserica Neagră din Braşov, cea mai mare construcţie gotică dintre Viena şi Istanbul.
Tradiţia orală şi locul de botez al regelui Ungariei
Biserica Sfântul Mihail a fost construită în două etape, prima între 1316-1390 şi a doua între 1410-1487, în stil gotic, după care au avut loc intervenţii în epoca barocă şi renascentistă.
Lăcaşul a fost „gazdă“ primitoare multor evenimente precum: botezul fostului rege al Ungariei Matia Corvin (nu se ştie cert dacă a fost botezat acolo), născut la Cluj în 1443, ceremoniile de învestire a unor principi ai Transilvaniei ca Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory, respectiv Gabriel Báthory.
„Tradiţia orală a clujenilor susţine că Matia, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, cel care urma să devină regele Ungariei, a fost botezat în capela Schleunig aflată la parterul vechiului turn (acum parţial demolat) al bisericii.
Cum se ştie, Matia s-a născut la Cluj în 23 februarie 1443 (din alte surse, pe 27 martie 1443). Subliniez faptul că această informaţie nu este înregistrată în surse istorice, ci transmisă de tradiţia orală locală. Între zidurile acestui locaş de cult s-a întrunit, începând cu anul 1466, de aproape 150 de ori, Dieta Transilvaniei“, explică istoricul clujean Lukács József.
În 1316, pe 19 august mai precis, Carol Robert de Anjou (1308-1342), regele Ungariei, a ridicat Clujul la rang de oraş. Vrând să arate importanţa de care a început să se bucure localitatea lor, oamenii au dorit să ridice o biserică demnă de noul statut al acesteia.
Cum dimensiunile proiectate ale noii biserici depăşeau posibilităţile de atunci ale clujenilor, noul locaş de cult urma să fie construit în etape, pe parcursul a zeci de ani.
Primul document care vorbeşte de această biserică este un unul din ianuarie 1349 de cancelaria papală de la Avignon, adresată credincioşilor din Europa, în care se promitea iertarea păcatelor celor care fac donaţii pentru luminarea şi ornamentarea bisericilor Sf. Mihail şi Sf. Iacob din Cluj.
În timpul răscoalei ţărăneşti din 1437, Clujul a fost de partea răsculaţilor. Drept pedeapsă: oraşul a pierdut toate privilegiile care i-au fost acordate de regii maghiari.
Însă vestea reabilitării oraşului a sosit în data de 29 septembrie 1444, chiar de ziua Sfântului Mihail. Clujenii au pus reabilitarea oraşului pe seama sfântului şi au înălţat, în semn de recunoaştere, relieful sfântului deasupra porţii principale.
Un nou chip în 4-5 ani
Ultima restaurare a bisericii Sfântul Mihail s-a făcut la sfârşitul anilor '50. O echipă de specialişti de la Universitatea Tehnică din Ungaria vor da o nouă faţă acestei bijuterii arhitecturale în vreo 4-5 ani. Lucrările propriu-zise de restaurare totală (interior, exterior, corpul bisericii, turnul şi grădina din jur) ar putea începe în a doua parte a acestui an. Specialiştii maghiari vor veghea şi execuţia lucrărilor.
Profesorul Mezős Tamás, de la Universitatea Tehnică din Budapesta, şeful proiectului de restaurare, declara, anul trecut, la Cluj, că e necesară o restaurare de ansamblu.
„Ultima oară, biserica a fost restaurată la sfârşitul anilor '50, când a fost înlocuită bolta din cor. Cei aproape 60 de ani care au trecut de atunci şi starea suprafeţelor de piatră susţin oportunitatea intervenţiei“, afirma, anul trecut, Mezős Tamás.
Mai puteţi citi:
EXCLUSIV Vampirii din Transilvania, ucişi de propriul mit
FOTO O englezoaică promovează Transilvania: de la Dracula la handmade
FOTO Meşteşugarii care aduc şezătoarea în mileniul trei. Ucenic la 10 ani
FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani
Băile Someşeni, staţiune pentru englezi
Se încarcă comentariile...
