EXCLUSIV „Cariera“ unui bulibaşă peste hotare, visul de aur al oricărui cerşetor (GALERIE FOTO)

Bulibaşa clanului de ţigani dintr-un sat aflat la 100 de kilometri de Cluj şi-a construit o vilă din banii cerşiţi în Belfast sau Dublin. Baron Rostaş (40 de ani) are şase copii şi recunoaşte că cerşeşte în oraşele irlandeze pentru a câştiga bani. A fost expulzat de acolo acum patru ani, dar se întoarce frecvent. Va pleca din nou, în perioada imediat următoare.

L-am găsit pe câmp, la marginea coloniei de romi situată la marginea localităţii Vadul Crişului, situată la 100 de kilometri de Cluj-Napoca şi 50 de kilometri de Oradea. Stătea la bere, întins pe iarbă, alături de alţi patru „confraţi”. Erau nervoşi că le-am încălcat teritoriul. Într-adevăr, o femeie care locuieşte la marginea satului, aproape de şatra de ţigani, ne-a avertizat: „Sunteţi siguri că vreţi să urcaţi pe deal, în colonie? Sunt răi, aveţi grijă“. (Vezi imaginea alăturată - click pentru zoom. Vadu Crişului din satelit. Colonia de romi se află la marginea localităţii)

Dar bulibaşa şi-a calmat repede ciracii, le-a ordonat să tacă. „Acum eu vorbesc, eu sunt şeful aici“, s-a răstit la ei Rostaş. „Vreau să arăt tuturor că aici viaţa e grea. Nu avem bani, nu avem ce mânca. De-aia mergem «dincolo», să cerşim, că aici nevestele noastre merg la oraş, să caute în gunoaie, să avem ce pune copiilor noştri în gură“, a subliniat el.

Rostaş poartă mereu o pălărie albă şi se îmbracă în trening. Nike. Înalt, bine făcut, cu mustaţa răsucită şi cu tatuaje verzui pe ambele mâini, bulibaşa gesticulează exagerat când îşi aminteşte de lipsurile de zi cu zi, de faptul că în Irlanda nu mai e bine primit, dar şi fiindcă nu au apă în colonie.

Dă vina pe toată lumea pentru situaţia în care se află: de la primar şi oamenii din sat, despre care spune că îi marginalizează pe conaţionalii săi, şi până la preşedintele Traian Băsescu.

Casa unui Baron

Totuşi, în mijlocul coloniei cu drum din pământ şi case dărăpănate (o imagine care te duce prima dată cu gândul la instantaneele din Afganistan) se ridică o construcţie falnică. O vilă de circa 120 de metri pătraţi, cu două turnuri, de-o parte şi de alta a intrării – e „palatul” lui Baron Rostaş. Dar de unde bani pentru ridicarea unei locuinţe, la care mulţi români doar visează? „Am tot strâns. Din cerşit, din Irlanda“, spune bulibaşa scurt.

Click pe poze pentru galerie foto

Casa are termopane şi antenă parabolică. Asta în ciuda faptului că în colonie nu există nici apă, nici gaz. Intrarea se face pe o uşă mare, situată între cele două turnuleţe. Acoperişul e realizat din ţiglă modernă, metalică. Construcţia nu e finalizată, dar după încă un drum-două în Irlanda, bulibaşa speră să o termine. Aici locuieşte alături de soţie şi cei şase copii. Când vine vorba despre costuri, bulibaşa se fereşte să spună câţi bani a băgat până acum în casă.

Cerşesc pe ascuns

Romii nu mai sunt bine primiţi în Irlanda, după ce în 2007 guvernul acestei ţări a început să-i expulzeze. Dar Rostaş nu se teme şi nici confraţii săi, care îl însoţesc. Până atunci se afla acolo cu toată familia, dar pentru a-i proteja, acum îi lasă acasă. „Stăteam în chirie, plăteam chirie. De muncă nu găseam şi nici nu ştim limba“, povesteşte bulibaşa. Un apropiat al său, Jenu, care, de când a mers prima dată în Irlanda îşi spune Patrick, după numele sfântului protector al insulei, concluzionează scurt: „Am mers în Irlanda să ne facem un viitor, aici ce să facem? Statul e sărac“. „În România trăim ca nişte canibali în pădure“, îl completează şeful coloniei.

Când au fost trimişi acasă, în 2007, Baron Rostaş şi alţi 98 de romi din Bihor şi Cluj locuiau într-o tabără ridicată chiar de ei, din corturi, în sensul giratoriu al unei autostrăzi din Irlanda de Nord, partea de insulă care aparţine Marii Britanii. „Irlandezii ne ajutau. Ne duceau la cantină, ne dădeau să mâncăm şi unde să facem baie, ne dădeau haine“, declara bulibaşa acum patru ani, la întoarcerea în ţară.

Romii trăiau în Irlanda în corturi. Foto: AP

Din cerşit câştigă câteva zeci de euro pe zi, dar spune că niciodată nu a făcut un calcul. „Acolo n-am muncit nimic. Am stat în boscheţi, nici nu ştim limba“, spune pe atunci un alt rom trimis acasă.

Graniţele dintre Irlanda republicană şi cea de Nord, aflată sub suveranitate britanică, nu există pentru Baron, care a fost la cerşit atât în capitala nordică, Belfast, cât şi în Dublinul irlandez pur-sânge. Bulibaşa se va întoarce în Irlanda, „imediat, zilele astea“. „Am mai mers. Mă tot duc şi mă întorc“, încheie Rostaş.

Expulzaţi la grămadă

Nu există statistici oficiale cu privire la numărul romilor expulzaţi din Irlanda până acum. În 2007, alături de Baron Rostaş, au fost trimişi acasă încă 98 de romi, deoarece nu aveau unde lucra şi trăiau din cerşit. Ei au fost aduşi cu un charter pus la dispoziţie de autorităţile irlandeze, iar înainte de plecare au primit şi câte 40 de euro fiecare. Doi ani mai târziu, Franţa a început şi ea expulzările. În 2009, 8.000 de romi au fost expulzaţi din Hexagon în România, potrivit biroului de relaţii publice al guvernului francez, guvern care a achitat integral biletul de avion pentru fiecare persoană în parte. Numai unul valora pe atunci 300 de euro.

„Aici nu au cu ce supravieţui”

Viorel Zaharia, preşedintele Roma Organization and Migration , o asociaţie care se ocupă de problemele de migraţie ale romilor, spune că există şi suficiente cazuri de români de etnie romă care nu sunt cerşetori sau infractori. „Unii chiar fac bani cinstiţi, de exemplu transportă fier vechi. În Londra, de exemplu, s-a lansat un proiect prin care romii pot cumpăra anumite ziare locale la un preţ mic, pe care au apoi posibilitatea să le vândă la preţul pieţei. Aşa a fost gândit proiectul de ajutorare“, a explicat specialistul.

Cei expulzaţi n-au nicio şansă la întoarcere în România, crede Zaharia. „Au fost trimişi acasă, însă aici nu au cu ce supravieţui. Sunt sute de cazuri. E normal că se întorc, deoarece aici le e imposibil să trăiască - nu au lumină, nu au apă“, a afirmat preşedintele ONG-ului.

Viorel Zaharia mai opinează că nu se poate generaliza pornind de la cazuri precum cele ale bulibaşei Baron Rostaş. „E posibil să fie adevărat, mai ales dacă el a recunoscut asta, dar nu putem generaliza. Adică nu toţi cei care cerşesc îşi construiesc case“, a adăugat acesta.