Eolienele din Cluj, fără vânt în elice

Ramina Eol a renunţat la investiţia în parcul eolian de la Mărişel, iar turbinele de lângă Tureni aşteaptă retehnologizarea.

Primul parc eolian din România a fost cel ridicat la Tureni, lângă Turda, în 2008. Cele patru eoliene stau însă nemişcate, pentru că aşteaptă să fie retehnologizate. Turbine, cumpărate la mâna a doua din Olanda de omul de afaceri Silviu Prigoană şi asociaţii săi au funcţionat o perioadă, după care au fost oprite. „A fost un proiect experimental, acolo am avut probleme tehnice, pentru că turbinele erau second-hand. Au mers o perioadă. Le vom da din nou drumul după ce le retehnologizăm”, a precizat Honorius Prigoană, cel care se ocupă, efectiv, de eolienele de la Tureni. „Am făcut măsurători acolo. Vântul bate cu maximum 5-6 metri pe secundă. Este suficient pentru eolienele noastre”, a mai spus Honorius Prigoană. „La Tureni am învăţat tot ce era de învăţat despre eoliene, am obţinut toate avizele necesare. Acum prioritatea zero pentru noi este parcul eolian de la Arieşeni”, a declarat Prigoană.

Vânt prea slab

Dacă pentru afacerile familei Prigoană, vântul de 5-6 metri pe secundă este suficient pentru a le mişca elicele, nu de aceeaşi părere este investitorul care a câştigat licitaţia pentru parcul eolian de la Mărişel. Ramina Eol s-a retras de tot din proiect pe motiv că la Mărişel nu bate vântul suficient de tare. „Potrivit măsurărtorilor noastre, acolo bate vântul în medie cu 5,3 metri pe secundă. Am avea nevoie de cel puţin 6 metri pe secundă pentru a avea eficienţă. Oricum, am cheltuit deja acolo 150.000 de euro, dar nu vom mai face nimic la Mărişel”, a declarat pentru „Adevărul de Seară” Ioan Bradu, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei Ramina Eol. „Oricum, nu noi propriu zis am fi ridicat eolienele, ci societăţi partenere, care au capacitatea financiară pentru aşa ceva. Dar în România sunt prea mulţi ciubucari. Pentru obţinerea unui aviz, îţi cer şpagă de la portar la director”, se plânge Ioan Bradu. „Investitorii străini sunt descurajaţi de practicile astea şi îşi întorc spatele de la noi”, mai spune omul de afaceri.
De partea cealaltă, primarul comunei Mărişel, Ioan Mariş, este hotărât să anuleze contractul de concesiune semnat cu Ramina Eol, pentru cele aproximativ 450 de hectare, din care 100 de hectare exclusiv pentru turbinele eoliene. „Cum să nu fie vânt la noi? Şi noi am făcut măsurători şi ne-a dat 6-7 metri pe secundă. Dacă nu vor ei, îl facem noi parcul eolian“, a declarat Ioan Mariş.

Unde vor mai „răsări” eoliene în România

Diferiţi oameni de afaceri din România şi din străinătătate fac demersuri pentru contruirea de parcuri eoliene în mai multe zone ale României. Pe lângă cel de la Arieşeni, al firmei Energo Proiect, investitorii mai sunt interesaţi şi de zona Vlădeasa, zona Sibiului şi a Sucevei. Însă cel mai mare proiect de acest fel este cel din Dobrogea, realizat de firma cehă Cez, la Fântânele şi Cogealac, la nord de Constanţa şi la aproape 17 km de ţărmul Mării Negre.