Efectele Summitului NATO asupra României. O expertă în securitate explică necesitatea unei flote aliate în Marea Neagră

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Klaus Iohannis participă la Summitul de la Madrid. FOTO: Presidency
Preşedintele Klaus Iohannis participă la Summitul de la Madrid. FOTO: Presidency

Numărul militarilor NATO din Europa va ajunge de la 40.000 la 300.000, iar o creştere semnificativă va fi în ţările din flancul estic, printre care şi România, spune experta în securitate Iulia Joja. Din păcate, adaugă ea, perioada în care Alianţa va interveni decisiv în cazul unei invazii rămâne 180 de zile.

Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA explică pentru „Adevărul” efectele summitului NATO asupra României şi asupra războiului din Ucraina. Summitul, care se desfăşoară în perioada 28-30 iunie la Madrid, a fost calificat de către experţi drept un moment istoric pentru evoluţia Alianţei.  


„Ce ştim deja, deoarece a anunţat secretarul general al NATO, este că numărul trupelor va creşte de la 40.000 la 300.000 de militari pentru apărarea Europei împotriva Rusiei”, a precizat Joja. 

Ea a subliniat că nu toţi cei 300.000 de militari vor fi staţionaţi în ţările din flancul estic. „Vor fi trupe terestre, maritime, aeriene, dar şi pentru războiul cibernetic”, a adăugat experta. Ea crede că, în principal, vorbim de trupe terestre şi că în ţările din flancul estic, inclusiv România, numărul militarilor NATO va creşte semnificativ comparativ cu ce avem acum. În momentul de faţă, pe teritoriul României activează circa 5.000 de militari NATO.

Marea Neagră rămâne fără flotă NATO

„Anticipez că nu se va schimba, deşi este nevoie de o schimbare radicală, dimensiunea maritimă a apărării NATO în Marea Baltică şi mai ales în Marea Neagră, deoarece suntem în situaţia în care Rusia ne-a blocat complet şi aproape că nu există o prezenţă maritimă a NATO în Marea Neagră în raport cu numărul de nave ruseşti”, a precizat Joja. 

În plus, asistăm la o criză alimentară mondială şi nu se poate face nimic pentru a debloca situaţia, detaliază experta. „România a pus problema unei flote NATO în Marea Neagră în 2016, însă atunci s-au opus Bulgaria şi Turcia. De atunci, problema nu a mai fost pusă în mod public nici măcar de la izbucnirea războiului din Ucraina”, a

precizat experta. 

În momentul de faţă, Turcia, care controlează strâmtoarea Bosfor, este ţara ce poate aproba accesul navelor NATO în Marea Neagră, conform tratatului de la Montreux din 1936, care limitează numărul şi dimensiunile vaselor de război aparţinând altor ţări decât cele riverane la Marea Neagră.

Joja susţine că Turcia se foloseşte de convenţia de la Montreux pentru a nu permite accesul navelor NATO în Marea Neagră, în schimb permite navelor  ruseşti să transporte petrol prin Marea Neagră, în pofida sancţiunilor impuse de aliaţii din NATO – SUA, Canada, şi de Uniunea Europeană. Ultimele informaţii, spune experta, arată că Turcia lasă să treacă şi navele ruseşti cu grânele furate din Ucraina.  

Experta este de părere că Turcia ar trebui să renunţe la această convenţie de la Montreux, pe care o foloseşte ca scuză pentru a nu a aplica sancţiunile internaţionale împotriva Rusiei. 

În ceea ce priveşte efectul unei flote NATO în Marea Neagră, Joja spune că „ar fi un element de descurajare care ar fi putut preveni, de exemplu, anexarea Crimeei. De asemenea, o flotă ar avea un efect de descurajare în ceea ce priveşte violarea spaţiului maritim şi aerian de către Rusia, situaţii care s-au întâmplat pe parcursul ultimilor ani”.

Poate rezista România 180 de zile?

Joja susţine că până acum nu a existat consens în NATO privind importanţa strategică a Mării Negre: efectul acestei disensiuni s-a văzut în 2008, la Summitul de la Bucureşti, când SUA şi România au susţinut acordarea de „membership action plan” (Programul NATO de consiliere, asistenţă şi sprijin practic, adaptat nevoilor individuale ale ţărilor care doresc să se alăture Alianţei-nr) pentru Ucraina şi Georgia, iar Germania şi Franţa s-au opus. „Peste un deceniu suntem într-o situaţie în care ştim că am greşit deoarece dacă se acorda „membership action plan” şi apoi statutul de membru, probabil Rusia nu ar fi anexat Crimeea. Ştim că am greşit şi că e nevoie de foarte multă muncă de convingere pentru a creşte prezenţa strategică a Alianţei în Marea Neagră a astfel încât să ajungem la un statut echivalent  cu Marea Baltică.”

În timp ce aspirăm pentru Marea Neagră la o situaţie similară celei din Marea Baltică, ţările din zonă cer garanţii suplimentare. Premierul Estoniei, Kaja Kallas, declara zilele trecute, că se aşteaptă la o creştere a securităţii NATO în Marea Baltică şi cerea o reformare a planurilor de contingenţă. „În momentul de faţă, planurile de contingenţă şi pentru Estonia, dar şi pentru România, prevăd că o intervenţie masivă a NATO în cazul unei agresiuni sau invazii din partea Rusiei ar dura circa 180 de zile. Pentru Estonia, care are un milion de locuitori, este foarte greu să reziste în acest interval şi se pune întrebarea dacă ţările din flancul estic au şanse să reziste”, se întreabă Joja.

Întrebată în ce măsură România ar rezista în faţa unei agresiuni ruseşti timp de 180 de zile, Joja a răspuns: „E foarte greu să comentez. pentru că informaţiile din spaţiul public cu privire la pregătirea României pentru a preveni un astfel de scenariu sunt insuficiente”. 

Joja crede că aceste planuri de contingenţă, care prevăd o acţiune semnificativă în 180 de zile a NATO, vor rămâne neschimbate şi după Summitul de la Madrid.

Iulia Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutul Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute). FOTO: Arhivă personală

Iulia Joja FOTO Arhivă personala

România, la fel de protejată precum Germania?

Referitor la declaraţia secretarului adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a susţinut, în cadrul unei dezbateri de săptămâna trecută, de la Universitatea Babeş-Bolyai, că „România va beneficia de aceeaşi protecţie din partea NATO precum Germania sau Belgia”, Joja a spus: „Nu ştiu dacă acest lucru este posibil, pentru că Germania şi Belgia nu se învecinează cu Ucraina şi nu se află în proximitatea Rusiei. Rusia trebuie să treacă de câteva ţări până să ajungă în Germania”.

În ceea ce priveşte numărul de militari NATO staţionaţi în Germania, care este un hub al Alianţei în Europa de la începutul războiului rece, Joja a precizat: „Îmi e greu să cred că poate ajunge un stat de pe flancul estic la acelaşi număr de militari NATO pe care-l are Germania, pentru că asta ar însemna dislocarea unui număr foarte foarte mare de militari din Germania şi schimbarea unei tradiţii în jurul căreia funcţionează de decenii strategia NATO în Europa”. De asemenea, experta a atras atenţia că în statele din flancul estic nu există infrastructura pe care o oferă Germania, iar construirea unor noi baze NATO ar necesita timp. 

De asemenea, spune Joja, în Belgia şi Germania sunt amplasate focoase nucleare americane şi îi este greu să creadă că se vor aduce astfel de arme în statele din flancul estic.

Summitul şi războiul din Ucraina

Joja crede că şansele ca la acest summit să se acorde Ucrainei statutul de membru sau o cale pentru a obţine acest statut sunt extrem de reduse: „Acesta ar fi singurul element care ar face o diferenţă substanţială în războiul din Ucraina. Putem să ne aşteptăm la asigurări şi programe pe termen mediu şi lung pentru susţinerea securităţii şi rezilienţei Ucrainei şi Georgiei, dar vorbim de termen mediu şi lung. În acest război nu văd ce poate face NATO pentru a schimba radical situaţia”

În schimb, situaţia o pot schimba statele membre NATO, care-şi pot intensifica sprijinul militar către Ucraina, spune experta. În acest sens, un efect pozitiv al creşterii numărului de trupe NATO în Europa ar putea fi, spune Joja, cel psihologic, în sensul că ţările membre ale Alianţei vor avea mai mult curaj să trimită ajutor militar în Ucraina. În acest moment, spune experta, este nevoie de artilerie şi apărarea antiaeriană. 

Experta susţine că în raport de poziţionare a NATO faţă de Rusia acest summit reprezintă o schimbare istorică: „Vom avea cea mai fermă poziţionare de la terminarea războiului rece. Se va adopta o noua strategie NATO în care Rusia este considerată ameninţare directă”. 

Joja precizează că totuşi vorbim despre o modificare de strategie întârziată şi că luarea unor astfel de măsuri anii trecuţi ar fi putut însemna chiar evitarea războiului din Ucraina.

În plus, o creştere a prezenţei trupelor NATO în Europa, în condiţiile în care planurile de contingenţă rămân neschimbate, nu este suficientă pentru a face ţările din flancul estic să se simtă în siguranţă în cazul ameninţării Rusiei.

Cine este Iulia Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutul Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani ce urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Expert în securitate de la Washington despre următoarea ţintă a Rusiei: „Cea mai vulnerabilă e Republica Moldova”

Expert în securitate, despre pericolul revizionismului maghiar în Ardeal: „Are consecinţe negative la nivel politic şi retoric”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite