E specializată în domeniul vinului în Franţa şi promovează vinurile româneşti în Vest. Cum i-a făcut pe străini să-şi schimbe părerea despre România

Carmen Drăgan-Gerardi e specializată în domeniul vinului şi are un MBA la Bordeaux. FOTO: Arhivă personală

Carmen Drăgan-Gerardi (42 de ani) s-a specializat în acest domeniu în patria vinurilor, Franţa, urmând un MBA la Bordeaux. Revenită de curând în ţară, alături de soţul ei, românca lucrează în paralel în mai multe proiecte pe vestul şi nordul Europei, iar în ultimii ani a început să se dedice popularizării vinurilor româneşti în Franţa şi în alte ţări din Occident.

Carmen Drăgan a absolvit ASE-ul la Bucureşti, după care, din 2003, s-a mutat la Cluj unde a fost angajata unei firme pe partea de marketing. Câţiva ani mai târziu, în 2010, a făcut un nou pas în carieră, după ce a acceptat o ofertă din Bruxelles, acolo unde a fost angajată la o companie, tot ca specialist în marketing. 

Bordeaux, locul în care vinul e irezistibil

Totul s-a schimbat un an mai târziu, când s-a îndrăgostit de domeniul vinului, după ce s-a mutat în Franţa, la Bordeaux, un adevărat paradis al vinurilor. Aici a urmat un MBA în domeniu, după care a decis, cel puţin pentru o perioadă, să se stabilească în Bordeaux, unde l-a cunoscut şi pe cel care urma să-i devină soţ.

„La Bordeaux e foarte greu să nu te îndrăgosteşti de vin şi să nu te tenteze să afli cât mai multe despre complexitatea acestui produs. Aşa mi s-a întâmplat şi mie. Apoi, am avut ocazia să urmez un MBA în domeniu, chiar la Bordeaux. Am fost acceptată, am beneficiat şi de o subvenţionare din partea statului francez, iar celelalte cheltuieli mi le-am plătit singură”, povesteşte Carmen.

Promovează vinurile româneşti în Occident

La final, după ce a absolvit MBA-ul la Bordeaux, românca a fost acceptata în cercurile profesionale din Bordeaux. Asta şi pentru că, spune ea, comunitatea respectivă este una deschisă. 

Carmen (foto, stânga), la o întrunire a specialiştilor din domeniul vinului, în Franţa.

„E adevărat că acolo se intră greu, dar după ce intri eşti acceptat dacă îţi demonstrezi bunele intenţii. În ce priveşte specializarea mea, ea nu există încă în România. E o specializare care face parte dintr-o grupă foarte vastă în domeniul viticol. Pe de o parte, în meseria mea trebuie să înţelegi perfect produsul, să înţelegi ce înseamnă vinul în toată complexitatea lui, să înţelegi procesul de fabricare, să mergi să-l vezi, să iei la rând toate viile şi cramele, să mergi acolo şi să vezi tot, absolut tot ce se întâmplă”, a punctat Carmen. 

Diferenţele între specializările de responsabil de cramă şi enolog

Ea a vorbit şi despre diferenţele dintre cele două meserii, cea de responsabil de cramă şi cea de enolog. 

„Sunt două meserii un pic diferite, cea de responsabil de cramă şi cea de enolog. Poate că în România există unele neclarităţi în această privinţă. Trebuie spus că există partea de vinificare, adică procesul de transformare a strugurilor în vin prin procesul fermentării, dar şi partea de enologie. Specialiştii în enologie sunt cei care supervizează întregul proces de cultură a viei, buna îngrijre a acesteia pentru a produce struguri de calitate, supervizează procesul de vinificare, dau identitatea unui vin şi ştiu ce potenţial de învechire şi evoluţie poate avea, reuşind să scoată ceea ce e mai bun din materia primă pe care o au la dispoziţie”, susţine Carmen.

În ţările mari producatoare de vin, responsabilul de cultura viei, responsabilul de cramă şi oenologul conlucrează pentru a duce acest proces de elaborare a vinului la nivel de artă. 

În toţi aceşti ani, românca s-a ocupat începând de la partea de consiliere şi marketing pentru anumite domenii viticole din Franţa, inclusiv proiecte de branding, până la distribuţia şi întocmirea unor proiecte pentru promovarea şi popularizarea vinurilor. În ultimii ani, ea a decis să se implice şi în promovarea vinurilor româneşti în vestul Europei. 

„Am lucrat până acum în special pe proiecte pentru vestul şi nordul Europei, dar am început să mă ocup şi de vinurile româneşti, în special în Franţa. Am început să duc vinuri romaneşti în Franta, să le propun degustări şi să le spun povestea acestor vinuri şi poveştile domeniilor viticole. Şi cât mai multe despre România. Străinii au primit foarte bine toate aceste lucruri, am avut un feedback pozitiv. Mulţi mi-au mărturisit că nu aveau înainte o imagine foarte clară sau aveau chiar o imagine proastă despre România. Îmi doresc să-şi fi schimbat aceasta imagine şi să fie mai deschişi catre România”, mărturiseşte Carmen. 

Vinul românesc cucereşte Europa

Specialista susţine că vinurile româneşti au pătruns şi şi-au făcut loc fără probleme pe pieţele pretenţioase din vestul Europei. Mai mult, România este printre primele cinci ţări europene la acest capitol. 

„România a crescut foarte mult, suntem pe un onorabil loc 5 în Europa şi 13 la nivel mondial. Sunt plăcut surprinsă de felul în care evoluează piaţa din România. Să nu uităm că suntem la doar 30 de ani de un alt regim, adică un singur ciclu al viei. Românii s-au deschis, au venit la noi specialişti din străinătate, iar vinurile româneşti au ajuns la loc de cinste în supermarketurile, dar şi în restaurantele vest europene”, susţine Carmen.

Concediu printre rechini

Atunci când nu se află la Cluj, Bucureşti sau Bordeaux, ori în alte colţuri ale Europei, românca să „evadeze” în natură, împreună cu soţul ei, Cedric Gerardi. Cei doi sunt pasionaţi de turism, de tot ceea ce înseamnă natură şi de ocean. Recent, Carmen şi Cedric s-au bucurat de un concediu în insulele Polineziei Franceze, printre rechini, pisici de mare, delfini şi alte specii exotice. 

„În ultimul concediu, de exemplu, am fost o lună în Polinezia Franceză. Am înotat alături de rechini, am hrănit rechini de un metru şi jumătate – doi, i-am atins. Ne-am împrietenit cu un peşte Napoleon de 1,5 metri, dar şi cu o broască ţestoasă. Am fost pe o insulă, la invitaţia unui cuplu, ei aveau un fel de pensiune în care animelele de „companie” erau de fapt animale sălbatice şi trăiau în ocean. În zona respectivă, nu se înregistrează atacuri ale rechinilor, iar copiii de orice vârstă fac baie printre ei. Oamenii au învăţat să convieţuiască cu rechinii şi ştiu regulile”, a încheiat Carmen.