1.300 morţi incineraţi într-un an în România. De ce sunt românii reticenţi la „soluţia crematoriului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cuptor de incinerare FOTO arhiva Adevărul
Cuptor de incinerare FOTO arhiva Adevărul

Liderul singurei asociaţii cremaţioniste din România spune că numărul persoanelor care aleg incinerarea ar putea creşte din pricina crizei locurilor de veci cu care se confruntă oraşele. Reprezentanţii BOR nu sunt de aceeaşi părere şi nici sociologii.

”La trei ani de la incinerarea regizorului Sergiu Nicolescu se remarcă o tendinţă de creştere a numărului incinerărilor în România. Însă, această tendinţă nu este nici conformă cu meditizarea excesivă a cazului Nicolaescu în 2013 şi nici nu este una semnificativă, numeric vorbind, cu 0,40-0,45%”, afirmă Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, totodată istoric şi cercetător la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Acesta este primul român care a scris o carte despre practica incinerării şi a creat un site şi un serviciu online dedicat incinerării. 

Rotar se întreabă dacă şi cum ar fi posibilă o creştere a ratei cremaţiunii în ţara noastră, în condiţiile în care cea mai gravă problemă a sistemului funerar este lipsa locurilor de veci din mediul urban. El avansează două soluţii:

”Liberalizarea sistemului funerar, prin eliminarea ajutorului de înmormântare, care susţine întreg sistemul funerar actual din România, putred din multe puncte de vedere – greu realizabil, ţinând cont de vechimea sa, precum şi dependenţa unei părţi a populaţiei faţă de acesta (nejustificată, dacă luăm în calcul, preţurile prohibite practicate de către majoritatea fimelor funebre). A doua soluţie ar fi incinerarea şi nu înhumarea personelor decedate fără aparţinători de către autorităţile locale, situaţie perfect legală şi în conformitate cu noua Lege Funerară (102/2014) - statistic relevantă mai ales în marile oraşe”, declară acesta.

De cealaltă parte, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române reamintesc că incinerarea nu este o soluţie, o dezaprobă de fiecare dată când sunt întrebaţi şi nu cred că va avea loc o creştere a numărului incinerărilor din pricina crizei locurilor de veci din oraşe.

”Nu cred că asta este un motiv. Criza locurilor de veci se datorează administraţiilor locale din oraşe care au obligaţia de a asigura cadrul necesar pentru respectarea tradiţiei creştine”, afirmă purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, preotul Bogdan Ivanov.

1.300 de incinerări în 2015

Circa 1.300 de români au ales în 2015 să fie incineraţi, nu inhumaţi, în crematoriile existente în ţară -  Vitan Bârzeşti (Bucureşti), Phoenix din Oradea, Ignis de la Bădeni/Turda (Crematoriul Cenuşa din Bucureşti a fost închis în 2002, pentru incinerări, însă funcţionează doar prin columbariile sale).

Printre personalităţile care au ales incinerarea se numără: Christine Valmy (1926-2015), regina cosmeticelor; dirijorul Ludovic Bacs (1930-2015); conducătorul de peste 40 de ani al Orchestrei Radio, Ferenc Vasas (1942-2015), ziarist; Dan Popper (1938-2015), secretar general al Comitetului Olimpic Român (1994-2005); Constantin Anghelache (1920-2015), fotbalist, fost secretar al clubului de fotbal Unirea Tricolor, profesor de sport, instructor de schi al Regelui Mihai etc.

”Numărul incinerărilor la Vitan şi la Bădeni a fost de 972 (862 incinerări, respectiv 110), proprietarul crematoriului din Oradea refuzând să dea publicităţii orice informaţie în acest sens. Aşadar, creşterea în cele două crematorii menţionate este de la 819 incinerări în 2014 la 972 în 2015. Procentual vorbind aceasta ar însemna circa 0,40-0,45% din totalul deceselor din România pentru anul 2015, ţara noastră continuând să se situeze, din acest unghi, pe unul dintre ultimele locuri într-un clasament european al practicii”, detaliază Marius Rotar.

Ce spune revista Federaţiei Internaţionale de Incinerare

În statistica publicată de Pharos, revista oficială a The Cremation Society of Great Britain şi a Federaţiei Internaţionale de Incinerare, se precizează că statele europene cu cele mai ridicate rate ale incinerării pe 2014 sunt: Elveţia (87,45% - 28 crematorii), Slovenia (82,98% - 2 crematorii), Danemarca (80,90% - 20 crematorii), Suedia (80,11% - 59 crematorii), Cehia ( 79,86% - 27 crematorii) şi Marea Britanie (74, 77% - 273 crematorii).

Alte procente ale incinerării în 2014 pentru ţări europene: Germania 55% - 158 crematorii (11 deschise în 2014), Franţa 34,54% - 172 crematorii (9 deschise în 2014) sau Italia 19,71 - 70 crematorii (4 deschise în 2014).

”Dintre statele vecine României, cazul Serbiei este relevant, datorită faptului că confesiunea ortodoxă este majoritară în acest spaţiu, în 2014 înregistrându-se aici o rată a incinerării de 18,99% în două crematorii funcţionabile, la Belgrad şi Novi Sad”, adaugă Rotar.

De ce nu aleg românii incinerarea? ”Cred că e vorba de superstiţii şi automatisme în comportament, dar doar la o parte a populaţiei: la acestea se adaugă şi ignoranţa. Teama, dacă vine, vine din ignoranţă”, consideră el.

Sociologul Ioan Hossu de la UBB este de altă părere. ”Tradiţia este încă foarte puternică în România. Există o presiune a comunităţii, a grupului, încă foarte mare. Se riscă oprobriul public dacă se iese din tiparele tradiţionaliste. Nu cred că vom asista la creşteri majore ale incinerării pentru că această practică e una ce contravine concepţiei creştine, ortodoxă sau catolică”, consideră Hossu. 

Mai puteţi citi:

Legea care-ţi dă dreptul, din timpul vieţii, să-ţi organizezi cum vrei înmormântarea, cu sau fără preot

FOTO VIDEO Cum arată „cuptorul morţii“ din Cluj, cel mai modern crematoriu uman din estul Europei

Arhitecţi, constructori de biserici, adepţi ai incinerării. „Mă întreb dacă preoţii care slujesc în bisericile proiectate de Traianescu nu simt uneori gustul cenuşii“

A crescut numărul incinerărilor după cazul Nicolaescu? „Opinia publică n-a simpatizat cu cauza cremaţiunii“

România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite