Directoare a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi un ex-secretar de stat din Ministerul Culturii, urmariţi penal pentru abuz în serviciu

Directoare a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi un ex-secretar de stat din Ministerul Culturii, urmariţi penal pentru abuz în serviciu

Viorica Crişan, actualul director arheologic al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. FOTO: Remus Florescu

Directoarea de arheologie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Viorica Crişan, care la data faptelor era director general al istituţiei, este urmărită penal pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul. De aceleaşi fapte este acuzat şi Mircea Staicu, fost secretar general în cadrul Ministerului Culturii. Procurorii susţin că s-au efectuat plăţi de 6,9 milioane de lei pe baza unor documente false.

Ştiri pe aceeaşi temă

Directoarea de arheologie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Viorica Crişan, şi fostul secretar general în cadrul Ministerului Culturii, Mircea Staicu, sunt urmăriţi penal pentru  abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, informea DNA într-un comunicat dat publicităţii marţi. De aceleaşi infracţiuni mai sunt acuzaţi Emilia Taloş, la data faptelor contabil şef al MNIT, Roxana  Bălăuţă, fost director-adjunct în cadrul Ministerului Culturii şi Constanţa Grosu, referent în cadrul Ministerului.În aceaşi dosar este urmărită penal şi SC Artex Iternational Services SRL Bucureşti, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, în condiţiile în care funcţionarul public a produs un folos material necuvenit faţă de o persoană juridică. 
 
NU s-au respectat procedurile privid achiziţiile publice
 
În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt: La data de 25.11.2009 a fost semnat contractul de cesiune „Amenajare muzeală”, între Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, reprezentată prin director general Crişan Viorica şi contabil şef Taloş Emilia, suspecte în cauză, pe de o parte, şi SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL Bucureşti. Contractul avea ca obiect „ansamblul de opere de creaţie intelectuală şi artistică intitulat : amenajare muzeală”, în spaţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. S-a stabilit că preţul total al contractului este de 11.000.000 euro (echivalentul a 47.080.000 lei), la care se adaugă TVA 19%, în valoare de 2.090.000 euro (respectiv 8.945.200 lei). Contractul a fost încheiat pentru perioada 25.11.2009-31.07.2011. 
Din probele administrate a rezulta că atribuirea execuţiei lucrărilor pentru obiectivul de investiţii „Amenajare muzeală” s-ar fi efectuat cu nerespectarea procedurilor legale privind achiziţiile publice.
 
S-au plătit 6,9 milioane de lei pe baza unor documente false
 
De asemenea, DNA susţiine că efectuarea de plăţi/cheltuieli de capital, în sumă totală de 6.939.565 lei, la acest obiectiv de investiţii, a fost făcută pe baza unor documente justificative care nu reflectă realitatea, sau a fost făcută pentru servicii şi lucrări neexecutate. Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a efectuat plăţi, în trei tranşe, în perioada 23.12.2009 – 29.12.2009, către SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL Bucureşti.
Pentru exerciţiul bugetar al anului 2009, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (denumit în continuare MNIT) a avut aprobată iniţial, în bugetul de venituri şi cheltuieli, la articolul bugetar „cheltuieli de capital”, suma de 1.000.000 lei.
 
Suplimentare de buget ilegală
 
La datele de 16.07.2009 şi 12.10.2009, suspectele Crişan Viorica şi Taloş Emilia solicitaseră abuziv suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MNIT, neavând la bază o fundamentare legală a valorii investiţiei solicitate. Ulterior, Crişan Viorica şi Taloş Emilia au semnat şi Nota de fundamentare, la 12.10.2009, identică în conţinut cu referatul de necesitate, ambele având un conţinut general şi fără să furnizeze nici un element cu privire la modul de stabilire al valorii estimate a obiectivului de investiţii. În baza acestor documente, în perioada octombrie - decembrie 2009, funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, respectiv suspecţii Staicu Mircea Cristian, Bălăuţă Roxana, Grosu Constanţa au aprobat, cu încălcarea prevederilor legale, suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MNIT, pe anul 2009, cu suma de 7.663.000 lei, în trei tranşe.
 
 
Acuzaţiile aduse:
 
- CRIŞAN VIORICA, la data faptelor directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), pentru infracţiunea abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (7 acte materiale ),
- TALOŞ EMILIA, la data faptelor contabil şef al MNIT, pentru infracţiunea abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (6 acte materiale),
- STAICU MIRCEA CRISTIAN, la data faptelor secretar general în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), pentru infracţiunea abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (3 acte materiale)
- BĂLĂUŢĂ ROXANA, la data faptelor directorul adjunct în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) pentru infracţiunea abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (3 acte materiale)
- GROSU CONSTANŢA, referent în cadrul MCCPN, pentru infracţiunea abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (3 acte materiale)
 
- SC ARTEX INTERNATIONAL SERVICES SRL Bucureşti, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, în condiţiile în care funcţionarul public a produs un folos material necuvenit faţă de o persoană juridică, în formă continuată (5 acte materiale)
 
 
Suspecţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. 
 
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
 
Citeşte şi
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările