Piramida şpăgii la Direcţia Silvică Cluj. De la ultimul pădurar până la şefii de ocoale silvice, toţi plăteau 20.000 de euro pe an pentru protecţie

Piramida şpăgii la Direcţia Silvică Cluj. De la ultimul pădurar până la şefii de ocoale silvice, toţi plăteau 20.000 de euro pe an pentru protecţie

Traian Mariş, fostul director al Direcţiei Silvice Cluj, a fost prezentat instanţei. FOTO: Remus Florescu

Traian Mariş, fostul director al instituţiei, arestat săptămâna trecută pentru luare de mită,  este acuzat că ar fi fost capul unui sistem mafiot, prin care subalternii trebuiau să îi dea o „cotizaţie“ anuală de 20.000 de euro, pentru a le păstra posturile. Curtea de Apel a decis cercetarea în stare de arest a inculpatului.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Curtea de Apel Cluj a decis, ieri, că Traian Mariş, fostul director al Direcţiei Silvice, va fi judecat în stare de arest pentru luare de mită. Mariş, revocat din funcţie săptămâna trecută, este acuzat că a primit mită  10.000 de lei, de la doi subalterni, pentru a le asigura stabilitatea posturilor şi rezultatele favorabile la controalele periodice.
Traian Mariş a fost arestat preventiv, la 15 aprilie, după  ce cei doi pădurari l-au denunţat. În momentul reţinerii, anchetatorii au descoperit asupra lui Mariş cei 10.000 de lei, marcaţi anterior de procurorii DNA.
 
TRASEUL MITEI DE LA PĂDURAR LA DIRECTOR
 
Scenariul pe baza căruia a fost învinuit Traian Mariş poate să contureze schema după care se făceau contribuţiile. Astfel, denunţătorii Voicu Tomoş, pădurar în cantonul 17 din Districtul Silvic Beliş, şi Călin Bâlc, şeful Districtului, au pus fiecare câte 5.000 de lei, „cadou“ pentru directorul Direcţiei Silvice Cluj. Banii au ajuns la Traian Mariş prin intermediul unui prieten de familie, dar şi subordonat al lui Mariş. Conform denunţătorilor, şpaga a fost dată pentru ca directorul să le asigure lor, dar şi celui prin care au fost trimişi banii, locurile de muncă.
„Există diferenţe şi contradicţii între declaraţiile martorilor şi cele ale denunţătorilor, dar în toate este constanta descrierii practicii adunării de cotizaţii, în mod piramidal, de la ultimul pădurar, la şefii de districte, şefii de ocoale silvice şi, în final, ajungând până la directorul Direcţiei Silvice. Această practică exista şi înainte ca Traian Mariş să preia funcţia, dar şi cât a fost director“, a descris Anemaria Cireap, procuror DNA, situaţia de la Direcţia Silvică Cluj.
 
20.000 DE EURO PE AN, „COTIZAŢIA“ FIECĂRUIA
 
Procurorul a mai susţinut că, în vârful piramidei mitei, se afla chiar ex-directorul Traian Mariş, cel care „avea în subordine angajaţii Direcţiei. El putea încheia şi desface contracte, dispunea controale şi decidea sancţiunile subordonaţilor“.
Din declaraţiile denunţătorilor, a rezultat că sumele solicitate pădurarilor de către director se ridicau la 20.000 de euro de persoană, pe an. Astfel, Mariş le-ar fi cerut celor doi denunţători, între septembrie 2012 şi  
aprilie 2013, banii în tranşe cuprinse între 4.000 şi 10.000 de euro. Suma, spun procurorii DNA, se dădea pentru ca, „în calitate de şef al instituţiei, încălcându-şi atribuţiile, să le asigure stabilitatea în funcţii, avizarea favorabilă a controalelor dispuse în cantoanele lor şi neaplicarea de măsuri de sancţionare disciplinară, în pofida neregulilor constatate de echipa  
de control“.
 
JUDECĂTOR:  „PRACTICĂ ÎN STIL MAFIOT“
 
Judecătorul Tribunalului Cluj a reţinut în actul de motivare a arestării lui Mariş că practica nu era izolată: „În cadrul Direcţiei Silvice, se manifestă o conduită profesională a angajaţilor, care conduce la concluzia că se practica strângerea de «cotizaţii» în stil mafiot. Plăţile par să fie făcute pentru asigurarea posturilor şi acoperirea furturilor de material lemnos, activităţi ilicite, în care s-ar părea că sunt implicaţi majoritatea angajaţilor. Toate au fost făcute, evident, sub «oblăduirea» şi «protecţia» inculpatului, persoana care ar trebui să vegheze la respectarea strictă a normelor legale“.
Unul dintre indiciile că acest tip de contribuţii a devenit o obişnuinţă este, conform procurorului de caz, şi faptul că  Traian Mariş, după cum singur a declarat, a primit 10.000 de lei de la un pădurar din subordinea lui, care avea salariu de 800 de lei. Banii, susţin anchetatorii, au fost luaţi de Mariş fără a pune întrebări şi fără a i se părea nimic ciudat. Ex-directorul Direcţiei Silvice Cluj a motivat, în faţa instanţei, că a primit banii de la subalternii săi „în virtutea unor vechi relaţii de prietenie“.
 
MARIŞ: „AM ÎNCERCAT  SĂ OPRESC DEZASTRUL“
 
În faţa magistraţilor clujeni, Mariş a declarat: „Vă rog să dispuneţi judecarea mea în libertate. Dezastrul în ceea ce priveşte pădurile din Cluj nu l-am cauzat eu. Am încercat să opresc acest dezastru“.
Avocaţii apărării au arătat că probele pe care le au procurorii nu justifică judecarea în stare de arest preventiv, argumentând că declaraţiile martorilor şi ale denunţătorilor sunt contradictorii. Avocatul Tiberiu Ban a susţinut că fostul director al Direcţiei Silvice Cluj, Tiberiu Mariş, este acuzat că a obţinut foloase materiale pentru a păstra diferiţi pădurari în funcţie şi pentru a opri controalele, în timp ce există dovezi clare că el a dispus măsuri de contol.
Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă şi irevocabilă, urmând ca cercetarea penală să se desfăşoare cu inculpatul după gratii. ;
 
Jaf de 5 milioane de euro în pădurile din comuna Mărişel
 
ll Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj (ITRSV) a descoperit că, între 2010 şi 2012, din pădurea comunei Mărişel s-a tăiat ilegal lemn în valoare de 5 milioane de euro. Au fost verificate 2.030 de hectare de fond forestier şi 400 de hectare de păşuni împădurite. „Pe suprafeţe impresionante de pădure s-au realizat defrişări ilegale, într-un volum de masă estimat la 61.490 de metri cubi. Circa 15.000 de arbori au fost tăiaţi fără documente justificative. Valoarea prejudiciului este de aproape 20 de milioane de lei (circa 5 milioane de euro)“, a declarat, în urmă cu două săptămâni, Gheorghe Vuşcan, prefectul Clujului.
El a mai menţionat că raportul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj şi Inpectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, pentru identificarea făptaşilor. De asemenea, raportul a fost trimis, atunci, şi directorului Direcţiei Silvice, Traian Mariş. Interesant este că paza şi administrarea pădurii Mărişel erau în sarcina Ocoalelor Silvice Gilău, Someşul Rece şi Beliş. Acest din urmă ocol silvic este condus de unul dintre denunţătorii lui Mariş, Călin Bâlc. Furtul din păduri a atins cote impresionante, astfel încât, luni seara, circa o sută de persoane din comuna clujeană Măguri Răcătău au oprit, la miezul nopţii, două camioane încărcate cu lemne.
Oamenii susţin că lemnul ar fi fost tăiat ilegal. Camioanele sunt acum la Poliţie, pentru cercetări. „Oamenii sunt nemulţumiţi că marile firme exploatează intensiv în zonă şi cei de acolo nu primesc masă lemnoasă“, a declarat Petru Prigoană, primarul comunei Măguri Răcătău. „S-a constatat că există acte pentru lemnul din cele două camioane, dar acum se verifică dacă ceea ce e în acte corespunde cu situaţia din teren. Camioanele aparţin firmei Holzindustrie din Sebeş“, a declarat Istrate Şteţco, directorul ITRSV Cluj.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările