Deţinuţii din Gherla fac pantofi şi mobilă pentru străini

10 persoane private de libertate au fost voluntari pe şantierul Habitat pentru Umanitate

Cei 179 de deţinuţi de la Gherla care au lucrat până la începutul lunii decembrie au  câştigat peste 1,6 milioane de lei. Deţinuţii de la Gherla au muncit în 2009 pentru trei fabrici de încălţăminte, au făcut mobilă pentru vest-europeni şi au lucrat pământul.

O bună parte din veniturile Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla sunt asigurate de deţinuţii închisorii. Penitenciarul are un program foarte bine pus la punct legat de externalizarea serviciilor şi propria gospodărire.

Mulţi dintre deţinuţi lucrează câte opt-zece ore pe zi la fabrica de mobilă din incinta închisorii sau la alte societăţi din Gherla, Cluj-Napoca, Dej sau Turda. Fie că este vorba de confecţionarea încălţămintei, prelucrarea lemnului, salubritate, construcţii sau agricultură, prin muncă, aceştia câştigă nu doar bani, ci şi o reducere a pedepsei.

Salariu lunar de 250 de lei

Până la 1 decembrie 2009, 179 de persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla, din cele 1.000 încarcerate aici, au prestat servicii contracost, în baza unor contracte încheiate între închisoare şi societăţi comerciale.

Deţinuţii au lucrat fie la Fabrica de Mobilă Gherla, care se află în incinta închisorii, şi care aparţine Regiei Autonome Multiproduct, fie la confecţionarea de încălţăminte, pentru trei fabrici exportatoare. Alte 199 de persoane au lucrat la curăţenie, în agricultură la culturi de cartofi, varză, ceapă ori s-au ocupat de  creşterea porclor. „Avem unele munci plătite chiar şi în interiorul detenţiei, cum ar fi reparaţiile”, explică Dan Donciu, purtător de cuvânt în cadrul penitenciarului. Pentru munca prestată, deţinuţii primesc 30% din valoarea contractată, iar restul revine penitenciarului. Până la 1 decembrie, penitenciarul a încasat 1.640.961 de lei, din care 492.288 le-au revenit deţinuţilor.

În medie, un muncitor de la Gherla câştigă 250 de lei lunar, pentru opt ore de muncă pe zi. Pentru un deţinut acesta nu este singurul câştig. La patru zile de muncă prestată, i se reduce o zi de detenţie.

Mobila făcută de deţinuţi ajunge în casele oamenilor înstăriţi din Italia, Spania sau Franţa. La fel, încălţămintea confecţionată de ei este purtată de vest-europenii din Italia. „În general, ei se ocupă de partea de cusut manual a feţelor de încălţăminte. Cei care sunt închişi în regim închis, adică cu pedepse de câţiva ani pentru fapte grave, lucrează în interiorul locului de detenţie”, a spus purtătorul de cuvânt al penitenciarului.

Societăţile preferă să încheie contracte cu penitenciarul pentru că forţa de muncă este mai ieftină. „Avem condiţii avantajoase pentru agenţii economici şi atunci mulţi producători preferă să lucreze cu noi”, a declarat Dan Donciu.