„Detectivul” care caută înţelesurile unei fascinante lumi ţărăneşti pe cale de dispariţie: „Oamenii erau mai fericiţi în sistemul lor decât suntem noi astăzi”

„Detectivul” care caută înţelesurile unei fascinante lumi ţărăneşti pe cale de dispariţie: „Oamenii erau mai fericiţi în sistemul lor decât suntem noi astăzi”

Sebastian Paic  crede că elementele decorative de pe costumele populare istorisesc viziunea despre lume a ţăranului român. În prim plan apare costumul tradiţional din Lăpuş, considerat prototipul costumelor populare din Ardeal FOTO: Remus Florescu

Un costum popular este pentru Sebastian Paic (27 de ani), un doctorand la Facultatea de Chimie din Cluj, o enigmă ce trebuie rezolvată. În camera lui de cămin se ascunde o adevărată comoară - peste 1.000 de piese de costume populare româneşti. Tânărul formează din fiecare semn de pe vestimentaţie un puzzle care reconstituie o viziune despre lume a ţăranului român.

Ştiri pe aceeaşi temă

Multe lucruri ciudate poţi găsi într-un cămin studenţesc din complexul Hasdeu din Cluj-Napoca, dar nu poţi rămâne rece când descoperi într-o anexă a unei camere, lângă tigăi, castroane, caserole şi alte lucruri folositoarea unor tineri învăţăcei, peste o mie de piese vestimentare ţărăneşti, dintre care multe sunt mai vechi de un secol. Comoara aparţine lui Sebastian Paic (27 de ani), un doctorand la Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca, originar din Braşov. Deşi pasiunea de a colecţiona costume populare nu are nimic a face cu profesia pe care şi-a ales-o, multe dintre bursele sale au rams pe la vreun târg popular sau printr-un cătun uitat de lume. Cât de valoroase pot fi nişte costume adunate de un doctorand la Chimie? Răspunsul ni-l dă directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, care spune că aşa de mult l-a impresionat colecţia lui Paic încât o parte dintre costume au fost prezentate la expoziţia pe care a organizat-o la Veneţia în timpul Carnavalului. „E o colecţie foarte interesantă , cu multe obiecte de mare valoare”, a spus Sălăgean. Paic susţine că între cele două pasiuni ale vieţii sale, chimia şi folclorul, nu există nicio legătură. „Chimia face parte dintr-o cosmologie diferită, la capătul Chimiei nu-l găseşti pe Dumnezeu”, explică el. 
 
"Raiul de Maramureş" este una dintre cele mai interesante şi rare piese ale colecţiei lui Paic. FOTO: Remus Florescu 
 
Detectivul de costume populare 
De ce este Sebastian pasionat de nişte haine purtate de ţăranii români în urmă cu zeci de ani? Ce poate stârni o pasiune care să te facă să-ţi cheltuieşti ultimii bani pentru o ie sau un pieptar? Sebastian Pac priveşte costumul popular dincolo de aspectul estetic, el este fascinat de mesajul, de simbolurile ascunse în acesta. „Fiecare obiect popular poate fi citit şi din această naraţiune se desprinde acelaşi lucru: viziunea ţăranului despre lume”, spune el. Această viziune asupra costumului popular cât şi pasiunea pentru folclor i-au fost insuflate de Ioan Apan, profesorul său de fizică de la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, care a devenit un cunoscut cercetător de etnologie. „Profesorul Apan, care a fost un neobosit cercetător de folclor, a folosit principiul intertextualităţii în etnologie. El considera că orice obiect ţărănesc poate fi citit ca un text cultural. Naraţiunea care se desprinde din aceste artefacte trebuie să să exprime coerent acelaşi lucru: viziunea  ţăranului despre lume”, spune Sebastian. El arată că toate artefactele ţărăneşti erau „scrise”, adică avea anumite semne care se legau precum cuvintele într-o propoziţie pentru a exprima un mesaj. „Nu există o certitudine că un anumit semn înseamnă ceva, dar atunci când aceste simboluri se leagă lucrurile se clarifică. De exemplu, aceleaşi simboluri se găsesc într-un costum popular şi într-un colind”, explică doctorandul.
 
„Orice obiect ţărănesc poate fi citit ca un text cultural. Naraţiunea care se desprinde din aceste artefacte trebuie să să exprime coerent acelaşi lucru: viziunea  ţăranului despre lume”
Sebastian Paic, doctorand la Chimie
 
Costumul popular, un templu la purtător
În viziunea profesorului Ioan Apan “costumul tradiţional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, re…velări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă”. Profesul explica pentru graiulortodox.wordpress.com: “Ăsta este adevăratul brand românesc, templul la purtător – costumul popular tradiţional, în care românul a ştiut să-şi etaleze de-a lungul vremii valorile, în momentele-cheie ale existenţei sale. Atunci avea şi textele explicative, textele de folclor literar, care rezonau cu desenele, cu hieroglifele de pe costume. Căci pe costum este scris acelaşi lucru – iată o viziune teologică deja! – anume că omul poate accepta lumea nevăzută pornind de la simbolurile din lumea văzută şi astfel să-şi taie un drum înspre Dumnezeu. 
Un costum nefalsificat trebuie să conţină o naraţiune cosmologică, e o minirecapitulare a cosmosului. Şi este mai usor să înţelegi, dacă te ajuţi de textul unei colinde, care capătă astfel, alăturată simbolurilor de pe costum, un înţeles aparte: ‘Iată vin colindători/ Printr-înşii şi Dumnezeu /Îmbrăcaţi într-un veşmânt / Lung din cer până-n pământ/ Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n şale, scris în poale/ De-amandoua părţile scris câmpul cu florile/ Iar prejurul poalelor scrisă-i marea tulbure/ Pe-ai săi umerei scrişi sunt doi luceferi/ Pe umărul de-a dreapta scrise-s Soarele şi Luna/ Pe umărul de-a stanga închipuită-i lumea.”
 
Raiul Maramureşean din Cluj
Sebastian a primit primul costum popular în liceu de la profesorul său de fizică Ioan Apan. Acum are peste 1.000 de piese vestimentare din care circa 150 sunt costume populare complete. „Pe lângă primul costum primit de la mentorul meu, cea mai intersantă piesă vestimentară pe care o deţin este un <<pieptar cu raiul>>din Maramureş. Eram în Cluj în anuşl I la master şi mă aflat în cartierul Gheorgeni, la capătul liniei 32. Am văzut lângă un tomberon de gunoi, un <<pieptar cu raiul>> din Maramureş în stare foarte bună, iar în ceilalţi doi saci de gunoi menajeri am găsit şi costumul complet: gacii (pantalonii) şi cămaşa”, spune doctorandul. El îşi dorea de mult timp un astfel de pieptar, mai ales că mentorul său purta des o astfel de piesă vestimentară foarte greu de găsit. „Pieptarul are pe spate un model complicat cu ornament floral bogat care probabil a fost asemănat cu grădina raiului şi de aici şi denumirea. Probabil că ascunde o poveste , o taină”, explică Sebastian. 
 
„Mentalul arhaic avea trei elemente de bază – Dumnezeu, Omul şi Natură. Lumea s-a schimbat foarte mult, modernitatea l-a scos din ecuaţie pe Dumnezeu, încercând să explice lumea prin ecuaţii matematice, iar în postmodernitate natura devine chiar exterioară lumii virtuale în care omul trăieşte din ce în ce mai mult. Omul devine stăpânul naturii”
Sebastian Paic, doctorand la Chimie
 

Frumusteţea unei lumi pe cale de dispariţie
Sebastian Paic ştie că artefactele pe care le colecţionează fac parte dintr-o lume pe cale de dispariţie. „Profesorul meu de fizică avea tot felul de întrebări existenţiale la care le găsea răspunsuri în această lume ţărănească veche. Cred că mi-a insuflat şi mie această căutare. Eu caut costume cât mai vechi şi cât mai neviciate de civilizaţie pentru că e important ca atunci când faci interpretrările acestei lumi să porneşti de la artefacte autentice ”, explică el. Din interpretările profesorului Apan rezultă că mentalul arhaic avea trei elemente de bază – Dumnezeu, Omul şi Natură. „Lumea s-a schimbat foarte mult, modernitatea l-a scos din ecuaţie pe Dumnezeu, încercând să explice lumea prin ecuaţii matematice, iar în postmodernitate natura devine chiar exterioară lumii virtuale în care omul trăieşte din ce în ce mai mult”, spune Sebastian Paic. Cele mai interesante costume din colecţia sa pot văzute de astăzi până în 1 mai la Muzeul de Istorie al Universităţii Babeş-Bolyai.
 
„90% din ceea ce se vede la TV nu are de a face efectiv cu ceea ce înseamnă cultură populară” 
„Valoarea culturii tradiţionale nu e una funcţională, ci documentară, afectivă, simbolică sau spirituală. Românii îşi pierd indetitatea culturală pentru că nu au grijă de această lume care dispare. Dacă te gândeşti în termenii lumii actuale, la globalizare, nu e foartă importantă această identitate, dar cred că există laturi ale sufletului omului care are nevoie de identitate culturală, de căutări spirituale, iar acestea se regăsesc mai uşor pe tărâmul culturii tradiţionale. E mai uşor să răspunzi la întrebări de gen aceste folosind mecanisme şi idei din cultura tradiţională”, crede Paic. Paic spune că folclorul autentic a fost viciat puternic în mass-media: „90% din ceea ce se vede la TV nu are de a face efectiv cu ceea ce înseamnă cultură populară. Muzica populară e diferită de muzica ţărănească, dansul de ansamblu e foarte diferit de ceea ce făceau ţăranii. Dansul ţărănesc a fost transformat în balet. Costumele pe care le poartă şi cei de la ansambluri şi diferiţi interpreţi sunt mai mult sau mai puţin autentice” . Doctorandul crede că foarte mulţi care doresc să cunoască adevărata cultură populară „sunt intoxicaţi cu emisiuni de genul Tezaur folocric, Etno TV. De 50-60 de ani ni se prezintă o imagine falsă despre propria cultură”. 
 
„90% din ceea ce se vede la TV nu are de a face efectiv cu ceea ce înseamnă cultură populară. Muzica populară e diferită de muzica ţărănească, dansul de ansamblu e foarte diferit de ceea ce făceau ţăranii. Dansul ţărănesc a fost transformat în balet. Costumele pe care le poartă şi cei de la ansambluri şi diferiţi interpreţi sunt mai mult sau mai puţin autentice”
Sebastian Paic, doctorand la Chimie

Ţăranii trăiau mai bine în sistemul lor 
„Românii ar trebui să fie mândri de această moştenrire, e o lume fascinantă, foarte profundă şi foarte frumoasă. E o lume aşezată, împăcată, cu soluţii. Pentru ţărani lucrurile erau rezolvate de la naştere până la moare, era clar ce se va întâmpla. Tot sistemul îi ajuta să depăşească ultimul prag. Cred că în interiorul sistemului lor în mod sigur erau mai fericiţi decât trăim noi în sistemul nostru.  În lumea satului existau mecanisme de îndreptare a anumitor defecte şi probleme. Erau evenimente precum strigarea peste sat, când anumite defecte erau strigate în gura mare cu scopul ca cel aflat în cauză să se îndrepte; existau şezătorile, în care cei tineri învăţau de la cei bătrâni;  exista o bucurie şi un respect mai mari pentru muncă faţă de ce se întâmplă astăzi; munca era considerată un lucru tămăduitor şi pentru suflet, ceea ce recent au descoperit şi psihologii. Un alt aspect este cel legat de depresie. În lumea modernă  oamenii sunt deprsivi. Ţăranii reuşeau să elibereze anumite supape prin anumite obiceiuri. La înmormântări erau anumite obiceiuri prin care se descărcau tensiunile sufleteşti. La fel existau şi obiceiuri care făceau viaţa mai frumoasă cum ar fi cele ocazionate de nuntă sau diferite petreceri”, spune Paic. 
 
Citeşte şi
 
 

 

Costumele populare ale lui Sebastian Paic sunt depozitate într-o anexă a camerei de cămin. 

Imagini din aceeasi galerie
  • Costumele populare ale lui Sebastian Paic sunt depozitate într-o anexă a camerei de cămin. 
  • Costumele populare ale lui Sebastian Paic sunt depozitate într-o anexă a camerei de cămin. 
  • Sebastian Paic este specialist şi în încondeierea ouălor. 
  • Costumele populare ale lui Sebastian Paic sunt depozitate într-o anexă a camerei de cămin. 
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
  • Costumele lui Sebastian Paic la Muzeul UBB. FOTO: Remus Florescu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările