De ce văd musulmanii Europa ca pe tărâmul făgăduinţei. Turcolog clujean explică motivul pentru care UE are nevoie de refugiaţi

De ce văd musulmanii Europa ca pe tărâmul făgăduinţei. Turcolog clujean explică motivul pentru care UE are nevoie de refugiaţi

Valuri de refugiaţi au luat cu asalt Occidentul, în ultimele luni

Românii au avut mereu o neîncredere faţă de străini, moştenire a secolelor sub stăpânire străină, iar acum manifestă aceeaşi reticenţă şi faţă de refugiaţi. Însă aceştia, explică Călin Felezeu, vicepreşedintele Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din cadrul UBB, văd în Europa acel loc civilizat, unde le va fi bine. O percepţie asemănătoare au avut şi migratorii care au cucerit Roma, în urmă cu sute de ani, adaugă istoricul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul turcolog Călin Felezeu explică, într-un interviu, pentru ”Adevărul”, că migraţiile fac parte din evoluţia omenirii şi sunt un fenomen care se repetă la un anume interval de timp. În opinia sa, Europa are nevoie de refugiaţi, iar aceşti migranţi văd în Europa acea şansă la o viaţă de calitate pe care nu au avut-o în ţara natală. În acest context, istoricul clujean compară ce s-a întâmplat la începutul mileniului I - când migratorii au năvălit şi au cucerit Roma, capitala, pe atunci, a Imperiului Roman, deoarece acolo, în viziunea lor, era bine – cu ce se întâmplă acum în Germania. Aceeaşi viziune de bine e asimilată azi cu Berlin. De aceea, explică Felezeu, ”Berlinul e noua Romă”.

De ce le este teamă românilor de migranţi?

Este teama teribilă faţă de Islam, de musulmani, care, mai ales în ultimii ani, e perceput din start ca fiind un om rău, violent, un posibil terorist. Dar dacă facem o analiză a ceea ce înseamnă psihologia poporului român, noi avem o neîncredere faţă de străini, iar asta vine din experienţa noastră istorică. De atunci există o anumită reticenţă faţă de străini.

Pe de o parte, cu aceşti imigranţi e o psihoză, mai mult se vorbeşte decât este. Iar pe de altă parte mi s-a părut extrem de acidă replica preşedintelui Turciei care a făcut o vizită la Bruxelles, zilele trecute. El a zis: ”Cum e posibil ca Europa să nu poată primi 250.000 de refugiaţi pe când noi avem deja 2 milioane şi jumătate?”. Din care 2,2 milioane sunt sirieni, restul irakieni, afgani etc. De ce?

Deoarece Europa a fost luată prin surprindere. Chiar citeam un articol că în Germania e, realmente, mare haos. Şi un oficial german declara că nu e o problemă financiară, ci una organizatorică. Şi unde? Tocmai în Germania, care este ţara cea mai bine pusă la punct. Nu se aşteptau la atât de mulţi şi nu se aşteptau ca ei să fie compacţi. Sub asediu e Berlinul, şi de aici anumite sincope. Berlinul are o comunitate musulmană foarte puternică compactă.
 

Cum vedeţi dumneavoastră, în calitate de vicepreşedinte al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, criza migranţilor?

Nu e un fenomen ieşit din comun, e un fenomen ce se repetă ciclic. Să ne amintim ce s-a întâmplat în Germania, la începutul anilor '60, când a fost o puternică migraţie dinspre Turcia, mai ales, câteva milioane de oameni, spre Germania, care a contribuit din plin la relansarea economică a Germaniei.

Deci, Europa are nevoie de refugiaţi?

Da, bineînţeles că Europa are nevoie de refugiaţi. Însă refugiaţii care vin, vin cu aşteptări foarte mari, în sensul că ei se văd ajunşi într-un tărâm al binelui şi al prosperităţii. Gândiţi-vă la ceva similar, care s-a petrecut la începutul mileniului I, când popoarele migratoarele au invadat spaţiul cel mai bogat, mai civilizat, care era spaţiul Imperiului Roman. Toţi vizau Roma pentru că acolo se trăia bine. Acum, Roma este Germania. Berlinul este noua Romă. Acolo se trăieşte foarte bine. Aşteptările sunt foarte mari, dar realitatea din teren e una cruntă. Chiar foarte mulţi din cei care au ajuns în spaţiul Germaniei îşi doresc cu ardoare să se întoarcă acasă. Şi acest lucru e similar şi pentru taberele de refugiaţi din Liban şi Iordania pentru că nepermiţându-li-se oficial să lucreze nu mai au cu ce să-şi întreţină familiile. La fel şi în Occident, nefiind integrat în societate, refugiatul se va simţi marginalizat şi va avea o reacţie adversă faţă de această marginalizare. Migranţii se vor ghetoiza, enclaviza, şi nu vor mai avea un contact decent cu autorităţile. Şi tot ce fac fac dintr-un aspect de frondă. Pleacă de la ideea că societatea la care au tânjit atât de mult îi respinge.

Zilele trecute au avut loc la Bucureşti şi Cluj proteste împotriva unei ”islamizări” a României şi împotriva ridicării unei moschei în capitală. Putem vorbi de un pericol de ”islamizare” sau e o problemă falsă?

Nici vorbă de aşa ceva, de islamizare. Am citit un interviu luat lui Kemal Karpat, pe care îl cunosc foarte bine. Domnia sa explică foarte bine că musulmanii s-au integrat perfect în România şi că există o colaborare de netăgăduit între români şi populaţia turco-tătară musulmană. Protestele de sâmbătă, care au fost, poate, coordonate de Noua Dreapta, nu sunt ceva ce să caracterizeze un popor.

Cât priveşte moscheea, poate că pe unii îi sperie deoarece au apărut vorbe de genul că va fi cea mai mare din Europa, din lume. Nici vorbă de aşa ceva. Nici vorbă de aşa ceva. Scopul construirii acestei moschei a fost foarte bine explicat de imamul cultului musulman din România: că populaţia musulmană din România a fost, după 1990, sub o oarecare presiune venită din partea unor ONG-uri de orientare islamistă, finanţate de tot felul de fundaţii pioase şi sub incidenţa mai multor curente – tradiţionaliste, fundamentaliste, extremiste. Şi pentru a evita asemenea situaţii şi constituirea unor grupuri mici în care falşi imami să le inoculeze idei false tinerilor – a propus să se ridice o moschee la Bucureşti, Bucureştiul având o populaţie compactă de circa 15.000 de musulmani. Această moscheea e pentru credincioşi. Tocmai această moschee încearcă să bareze o eventuală presiune extremistă.

Bucureştiul a mai avut moschei, dar nu de genul acesteia care urmează să fie construită. Cele mai mari sunt în Constanţa. Moscheea din Bucureşti va avea şi săli de clasă pentru copii unde li se va explica ABC-ul Coranului. Acest Islam, oarecum tradiţionalist al nostru, printr-o bună convieţurire cu celelalte culte religioase, trebuie apărat şi moscheea care se va construi la Bucureşti face tocmai acest lucru. Ridicarea ei face parte dintr-un parteneriat. Se va construi o biserică românească la Istanbul. Acolo sunt peste 100 de biserici ortodoxe, armene, catolice, dar nu este una românească.

Ce ar trebui să înţeleagă omul de rând despre aceste migranţii?

Migraţiile sunt ceva ciclic, migraţii au mai fost şi sigur vor mai fi. Gândiţi-vă la ce au însemnat migraţiile dinspre Europa spre Americi. Nu se mai pune problema ca în urmă cu 1.000 de ani şi ceva, când cei din Asia au venit cu arma-n mână. 

Nu s-a scandalizat nimeni că există un fenomen al migraţiei extraordinar dinspre Mexic spre America. Acolo s-a construit un ditamai zidul. Şi oricum este penetrat. Pe acolo merg şi migranţi şi droguri. 

Fenomenul nu e nici ceva nou, şi se repetă în timp, ţine de componenta demografică şi una economică. Europa, vrând-nevrând, trebuie să acceptăm că este un teritoriu îmbătrânit şi devenit ultraconservator.

Problema de care trebuie să ne temem cel mai mult acum este că această construcţie care se numeşte Uniunea Europeană va da rateuri la primul hop. Aici este problema. Aici e fragilitatea.

Video. Refugiaţii care spun că vor să trăiască în Germania

"Vrem în Germania"

Video. Sosirea a circa 6.000 de refugiaţi în Frankurt şi Munchen, aplaudată

 

Mai puteţi citi:

De ce are nevoie Europa de imigranţi. Infuzia de „sânge tânăr”, obligatorie pentru viitorul bătrânului continent: „Nu e un fenomen nociv, trebuie doar înţeles”

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările