De câte persoane dintr-un grup este nevoie pentru adoptarea unor idei şi norme noi
0
Un studiu al Universităţii din Pennsylvania constată că atunci când 25% dintre persoanele dintr-un grup adoptă o nouă normă socială, se ajunge la un punct critic în care întregul grup le urmează exemplul. Această teorie se aplică atât la locul de muncă, cât şi oricărui tip de mişcare sau iniţiativă precum căsătoria homosexuală, legile privind armele, egalitatea de gen şi de rasă.
Cât de mare trebuie să fie o minoritate pentru a ajunge la un punctul în care viziunea acesteia devine larg acceptată de restul populaţiei?
Atunci când organizaţiile îşi dau seama că există hărţuire sexuală la locul de muncă, câte persoane trebuie să sesizeze fenomenul pentru ca acesta să nu mai fie considerat normal?
Potrivit unei noi lucrări publicate în revista Science, citată de Science Daily, există un răspuns cuantificabil: aproximativ 25% dintre oameni trebuie să ia poziţie pentru ca schimbările sociale la scară largă să aibă loc. Această teorie privind masa critică socială se aplică atât la locul de muncă cât şi oricărui tip de mişcare sau iniţiativă.
În mediul online, oamenii dezvoltă norme privind absolut orice, de la ce tip de conţinut este acceptabil pentru a fi postat pe social media, la cât de civilizat sau de necivilizat poate să fie limbajul lor. Am văzut recent cum pot atitudinile publice să se schimbe în chestiuni precum căsătoria homosexuală, legile privind armele, egalitatea de gen şi de rasă, precum şi ce credinţe care sunt sau nu acceptate în mod public.
25% din membri grupului pot schimba norma
În ultimii 50 de ani, numeroase studii privind organizaţiile şi schimbarea comunităţilor au încercat să identifice, bazat exclusiv pe observaţie, mărimea necesară pentru a se ajunge la o masă critică de basculare spre o alte norme sociale. Aceste studii au speculat că punctele de basculare pot varia între 10 şi 40%.
Problema pentru oamenii de ştiinţă a fost că dinamica socială din lumea reală este complicată şi nu este posibilă reluarea experimentală a situaţiei în exact acelaşi mod pentru a măsura cu exactitate mărimea minorităţii necesară pentru schimbare.
„Ceea ce am putut face în acest studiu a fost să dezvoltăm un model teoretic care să prezică mărimea masei critice necesare pentru a schimba normele grupului şi apoi să o testăm experimental”, spune autorul principal Damon Centola, doctorand şi profesor asociat la Şcoala de comunicare Annenberg din cadrul Universităţii din Pennsylvania.
Bazându-se pe mai mult de un deceniu de muncă experimentală, Centola a dezvoltat o metodă online pentru a testa la scară largă cum poate fi schimbată dinamica socială.
În acest studiu, „Dovezile experimentale pentru punctele critice în Convenţia socială", 10 grupe de câte 20 de participanţi au primit un stimulent financiar pentru a conveni asupra unei norme lingvistice. Odată ce o normă a fost stabilită, grupuri de activişti care aveau o varietate de dimensiuni au determinat, apoi, o schimbare a normei.
Atunci când grupul minoritar care a militat pentru schimbare a fost sub 25% din grupul total, eforturile sale au eşuat. Dar când minoritatea angajată a ajuns la 25%, a avut loc o schimbare bruscă a dinamicii grupului, iar foarte repede majoritatea populaţiei a adoptat noua normă. Într-un studiu, o singură persoană a reprezentat diferenţa dintre succes şi eşec.
Cercetătorii au testat, de asemenea, puterea rezultatelor lor prin creşterea plăţilor pe care oamenii le-au obţinut pentru aderarea la norma dominantă. În ciuda dublării şi triplării volumului de bani pentru a se conforma comportamentului stabilit, Centola şi colegii săi au constatat că un grup minoritar ar putea încă să răstoarne norma grupului.
Un membru al grupului poate face diferenţa între eşec şi succes
„Când o comunitate este aproape de un punct critic pentru a provoca schimbări sociale pe scară largă, aceasta nu are cum să ştie acest lucru”, spune Centola. „Şi dacă sunt doar cu o unitate sub punctul critic, eforturile lor vor eşua. Dar în mod remarcabil, doar prin adăugarea unei persoane care determină atingerea punctului critic de 25%, eforturile acestora pot avea un succes rapid în schimbarea opiniei întregii populaţii”.
Recunoscând că situaţiile din viaţa reală pot fi mult mai complicate, modelul autorilor permite modificarea procentului de 25% pentru atingerea punctului de basculare în funcţie de circumstanţe. Una dintre variabilele cele mai importante este cât de înrădăcinată este o credinţă sau un comportament.
De exemplu, cineva a cărui credinţă se bazează pe sute de interacţiuni din trecut poate fi mai puţin influenţată de un agent de schimbare, în timp ce o credinţă bazată doar interacţiunile mai recente ar fi mai uşor de influenţat.
În contrast puternic cu „teoria clasică 51 %”
„Constatările noastre prezintă un contrast puternic cu secolele de gândire în ceea ce priveşte schimbările sociale, în care economiştii credeau că pentru a schimba normele populaţiei este nevoie de o majoritate”, spune Centola. „Modelul clasic, numit analiză a stabilităţii echilibrului, ar dicta că este nevoie de 51% sau mai mult pentru a iniţia o schimbare socială reală. Am descoperit, atât teoretic cât şi experimental, că o fracţiune mult mai mică a populaţiei poate face acest lucru în mod efectiv”, spune specialistul.
Centola sugerează că această lucrare are implicaţii directe asupra activismului politic pe Internet, oferind o nouă perspectivă asupra modului în care guvernul chinez foloseşte propaganda pro-guvernamentală pe reţelele sociale precum Weibo, de exemplu, pentru a duce conversaţiile departe de poveştile negative care provoacă tulburări sociale.
Deşi schimbarea convingerilor populaţiei poate fi dificilă, rezultatele lui Centola oferă noi dovezi că o minoritate angajată poate schimba comportamentele considerate acceptabile din punct de vedere social, potenţial conducând la rezultate prosociale cum ar fi reducerea consumului de energie, a fenomenului de hărţuire sexuală la locul de muncă şi a îmbunătăţi obiceiurile sănătoase.
În schimb, aceeaşi minoritate poate provoca şi comportamente anti-sociale pe scară largă, cum ar fi trolling-ul pe internet, bulying-ul şi izbucnirile publice de rasism.
Citeşte şi
Vrei cele mai bune rezultate de la angajaţii tăi? Fii ambil cu ei şi asigură-te de bunăstarea lor
Se încarcă comentariile...
