De ce nu mai au gust aşa-zisele legume româneşti. Specialist: „Legumele de la noi din supermarket sunt legume pe care alţii le aruncă şi le cumpărăm noi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legumele delicioase pe care le ştim din copilărie sunt pe cale de dispariţie, odată cu seminţele tradiţionale, în dauna hibrizilor creaţi de agricultura industrială pentru a răspunde unei singure cerinţe: productivitatea. Specialiştii explică de ce sunt mai bune legumele tradiţionale, în ciuda faptului că fermierii sunt practic forţaţi să renunţe la ele.

Când ai mâncat ultima dată o roşie care să aibă gust? Să găseşti legume cu adevărat delicioase a devenit o misiune aproape imposibilă în supermarketele din România şi o sarcină din ce în ce mai grea în pieţele în care ţăranii nu-şi mai permit să intre. Chiar dacă este cultivată în România, de multe ori o roşie poate fi pe nedrept numită „un soi tradiţional românesc“, în cazul în care sămânţa care a produs-o nu este una tradiţională, ci este hibridă. O astfel de sămânţă poate îndeplini standardele Uniunii Europene (standarde impuse chiar pentru acordarea de subvenţii), dar calitatea viitoarei roşii scade în mod evident. Asociaţia clujeană Eco Ruralis îşi propune, printr-un proiect coordonat de Ramona Duminicioiu, să „salveze“ legumele, prin păstrarea seminţelor tradiţionale.

image

Voluntarii de la Eco Ruralis lucrează în grădina în care sunt multiplicate seminţele tradiţionale. FOTO: Eco Ruralis

În cele două camere ale asociaţiei stă adopostită o adevărată comoară: sute de pliculeţe cu seminţe ţărăneşti de roşii, ardei, ridichi, ceapă, morcovi, salată, vinete, în total 27 de specii. Sunt seminţe tradiţionale păstrate de sute de ani, care au evoluat lent, prin selecţia făcută de fermieri. „Primul obiectiv al Asociaţiei încă de la înfiinţare în 2009 a fost legat de seminţele tradiţionale. Ştiam că peste tot lume sunt pe cale dispariţie, iar la noi încă mai există resurse genetice importante. Motivul pentru care la noi s-au păstrat mai bine este factorul uman, noi avem mai mulţi ţărani“, susţine Ramona Duminicioiu. 
 

De ce seminţe ţărăneşti? „Seminţele ţărăneşti sunt rezistente la condiţii de mediu vitrege, boli şi dăunători. Producţia obţinută din seminţele ţărăneşti este de calitate superioară, mult mai nutritivă, mai ieftină şi mai productivă, decât ce se obţine din hibrizi şi seminţe tehnologice. Şi în plus, aceste legume au gust“, arată ONG-ista.

„Legumele din seminţe tradiţionale sunt mai sănătoase pentru că provin dintr-un sistem agricol tradiţional care nu foloseşte pesticide sau fertilizatori chimici. Sunt forme robuste adaptate în mai multe generaţii cultivate an de an de ţăranii noştri. Legumele care sunt acum la noi în supermarketuri sunt legume pe care alţii le aruncă şi le cumpărăm noi“

Silvia Străjeru, directoarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava

supermarket

Legumele de supermarket provin de cele mai multe ori din seminţele hibride. FOTO: Adevărul

Ce punem în farfurie

Legumele din supermarketuri care arată foarte bine, dar nu au niciun gust, au fost obţinute, cel mai probabil, din seminţe hibride, termen care nu e sinonim cu seminţele modificate genetic, în UE folosirea acestora din urmă fiind interzisă cu mici excepţii. „Seminţele hibride au fost obţinute prin selecţii repetate, la fel cum fac agricultorii, dar ca criteriu de selecţie a fost, în primul rând, productivitatea, nimeni nu a a avut grijă de calitate, iar productivitatea se poate face doar cu îngrăşământ chimic“, susţine Silvia Străjeru, directoarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava, o structură din cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Bucureşti, care are ca responsabilitate conservarea în condiţii de siguranţă a biodiversităţii vegetale. 
 

Cercetătoare spune fără echivoc: „Legumele din seminţe tradiţionale sunt mai sănătoase pentru că provin dintr-un sistem agricol tradiţional care nu foloseşte pesticide sau fertilizatori chimici. Sunt forme robuste adaptate în mai multe generaţii cultivate an de an de ţăranii noştri. Legumele care sunt acum la noi în supermarketuri sunt legume pe care alţii le aruncă şi le cumpărăm noi“. 

Seminţele hibride vin la pachet cu pesticide

Lucian Cuibus, doctor în ştiinţe şi tehnologii agroalimentare la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, lucrează cu Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) pentru a implementa un sistem de economie alternativă care pune în legătură directă fermierii cu consumatorii finali. „Nu s-a demonstrat că alimentaţia cu legume hibride ar fi nocivă. Sunt cercetări pe loturi mici, dar nu se poate trage o concluzie, mai ales că efectele nocive se manifestă în timp. Pentru a vedea ce efecte are acumularea de pesticide în organism e nevoie de  între 10 şi 30 de ani şi abia apoi vedem efectele secundare“, spune Lucian Cuibus.  
 

Termeni precum pesticide şi ierbicide apar însă întodeauna atunci când vorbim despre legumele hibride. „Prin sistemul de subvenţii, fermierul e obligat să cumpere seminţe hibride plus pesticide şi ierbicide. Acestea sunt astfel concepute să vină la pachet. În aceste condiţii, am putea extrapola şi să afirmăm că legumele hibride nu sunt sănătoase, însă nu ar fi decât o supoziţie fără cercetări în acest sens“, arată Cuibus.  

image

Ramona Duminicioiu, reprezentanta Asociaţiei Eco Ruralis. FOTO: Arhivă personală

  Producţia obţinută din seminţele ţărăneşti este de calitate superioară, mult mai nutritivă, mai ieftină şi mai productivă, decât ce se obţine din hibrizi şi seminţe tehnologice. Şi în plus, aceste legume au gust.

Ramona Duminicioiu, reprezentat Eco Ruralis

De ce sunt mai sănătoase legumele ţărăneşti

Cercetătorul mai spune că, deşi nu poate declara că legumele hibride sunt neapărat nocive, cu siguranţă poate spune că legumele ţărăneşti sunt mai sănătoase şi mai gustoase. „Legumele hibride nu au gust pentru că au fost astfel concepute ca să crească forţat, s-a urmărit acumularea de apă rapidă şi în cantitate mare pentru a creşte productivitatea şi profitul. S-a pus accent pe aspect şi pe mărime. Fructele de pădure sălbatice au, de exemplu, mai mulţi compuşi polifenolici antioxidanţi decât cele din producţia de cultură. De aici gustul şi calităţile nutrivite superioare. Acest lucru este valabil, în principiu, la toate legumele“, explică cercetătorul. 
 

În ceea ce priveşte polifenolii, într-un articol despre importanţa taninurilor în industria alimentară Cuibus arăta: „Polifenolii reduc în general colesterolul şi îmbunătăţesc proporţia dintre colesterolul bun şi cel rău. De asemenea, micşorează presiunea sângelui, riscul de cancer, stimulează sistemul imunitar şi au proprietăţi antibacteriene“. 

Medicul nutriţionist Nicolae Hâncu, preşedintele de onoare al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, detaliază: „Polifenolii sunt antoxindanţi, au o putere antioxidantă extrem de importantă. Alimentaţia hiperproteică şi stresul cotidian fac ca organismul să sufere un proces de oxidare periculos. Una dintre soluţiile pentru a limita acest proces este consumul de substanţe nutritive antioxindante, dintre care fenolii sunt cei mai cunoscuţi“. 

image

Asociaţia Eco Ruralis încearcă să păstreze zestrea genetică de seminţe a României. FOTO: Eco Ruralis

Se subvenţionează seminţele hibride

Politica agricolă europeană este orientată spre subvenţionarea fermierilor care folosesc seminţe hibride. Din 2015, în România s-a introdus sistemul de sprijin cuplat, o schemă de plată acordată prin Politica Agricolă Comună 2015-2020. Este vorba despre „o plată directă care se acordă fermierilor pentru unele sectoare, culturi şi specii de animale afectate de anumite dificultăţi şi care sunt considerate importante pentru România“. De exemplu, sprijinul cuplat la tomate pentru procesare porneşte de la 1.400 de euro/ha, la castraveţi  - 500 de euro/ha, iar la ciuperci - 100.000 de euro/ha. 
 

Într-un răspuns formulat la sfârşitul lunii martie de Ministerul Agriculturii către Eco Ruralis, care a cerut informaţii despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru a primi subvenţii cuplate, se arată: „Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, pentru următoarele scheme de plată, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată“.  „Sămânţa certificată sau autorizată este cea hibridă. În urmă cu zeci de ani, s-au stabilit standardele seminţelor necesare pentru autorizare: acestea trebuie să fie distincte, uniforme şi stabile. Seminţele hibride sunt stabile şi uniforme pentru că nu au diversitate genetică foarte mare, aproape că am putea să spunem că sunt clonate, sunt făcute să fie aproape identice, să se manifeste în câmp aproape la fel”, explică Ramona Duminicioiu, reprezentantul ONG-ului clujean Eco Ruralis.  
 

Aceste condiţii trebuie îndeplinite în cazul subvenţiilor cuplate. Mai există subvenţii directe care nu necesită această condiţie: schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi plata pentru tinerii fermieri, după caz. „Treptat se va trece la impunerea acestei condiţii pentru toate subvenţiile şi este normal să fie aşa. Astfel se încearcă creşterea calităţii produselor, pentru că se întâmplă ca fermierii să cultive seminţe de calitate slabă, obţinute din legume hibride, în condiţiile în care seminţele hibride sunt concepute să fie utilizate o singură dată. Refolosirea lor duce producţii slabe“, spune Iuliu Suătean, fost director al Direcţiei Agricole Cluj. 

Roşiile sunt "forţate" să crească

Specialistul mai susţine că legumele din supermaket sunt fără gust din cauză că a fost forţată dezvoltarea lor. „Acum găsim roşii de seră, care nu au gust aproape deloc. Peste o vreme vom găsi roşii de solar, care vor fi mai bune, iar la vară vor apărea şi roşiile crescute pe câmp, care vor fi şi mai gustoase. Acestea nu pot avea gustul roşiilor tradiţionale, pentru că se forţează creşterea lor“, spune Suătean. 
 

Silvia Străjeru, directoarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale, susţine că, deşi există o forţare a fermierilor să cultive seminţe hibride, „tendinţa pieţei este alta, oamenii vor ceva sănătos, ceva cu gust, nu mult şi prost. Trebuie să învăţăm că mai puţin e mai bine, să favorizăm produsele româneşti“. 

Seminţe gratuite

Asociaţia Eco Ruralis distribuie, gretuit, seminţele tradiţionale pe care le multiplică din 2010 în grădina Asociaţiei de la Cluj, precum şi cu ajutorul celor 2.700 de membrii din toată ţară. Un număr de 27 de specii şi 89 de varietăţi de legume sunt oferite celor interesaţi. Informaţii suplimentare se găsesc pe siteul asociaţiei. 

Citeşte şi:

Obiceiurile alimentare ale angajaţilor români. Câţi bani şi cât timp alocă un român pentru masa de prânz la birou şi ce alimente alege

Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite