De ce sunt mai inteligenţi copiii cărora li se citeşte regulat: diferenţa de un milion de cuvinte

Copiii cărora li se citeşte o carte la cinci zile învaţă să citească mai repede. FOTO: Pixabay.com

Copiii ai căror părinţi le-au citit cinci cărţi pe zi ajung la grădiniţă, auzind cu 1,4 milioane de cuvinte mai mult decât cei cărora nu li s-a citit, a constatat un nou studiu. Acest decalaj de un milion de cuvinte ar putea explicaţia diferenţele de vocabular şi de dezvoltare a lecturii.

Copiii mici, ai căror părinţi le-au citit cinci cărţi pe zi, intră în grădiniţă, auzind cu 1,4 milioane de cuvinte mai mult decât copiii cărora nu li s-a citit, a constatat un nou studiu.

Acest decalaj de un milion de cuvinte ar putea fi explicaţia diferenţelor de vocabular şi dezvoltarea lecturii, a declarat Jessica Logan, autorul principal al studiului şi profesor asistent de studii educaţionale la Universitatea de Stat din Ohio.

Chiar şi copiii cărora li se citeşte doar o carte pe zi vor auzi cu 290.000 de cuvinte mai multe până la vârsta de 5 ani decât cei cărora nu li se citesc în mod regulat cărţi.

„Copiii care aud mai multe cuvinte vor fi mai bine pregătiţi să vadă acele cuvinte tipărite atunci când vor merge la şcoală”, a spus Logan, membru al Centrului Crane pentru Cercetare a Copiilor din cadrul statului Ohio, SUA.

„Este posibil ca aceştia să dobândească competenţe de citire mai repede şi mai uşor”, a spus cercetătorul. 

Studiul apare on-line în „Journal of Developmental and Behavioral Pediatrics”, citat de Science Daily.

Diferenţa de 1 milion de cuvinte 

Logan a spus că ideea acestei cercetări a venit de la unul dintre studiile anterioare, în care a constatat că aproximativ unui sfert dintre copiii dintr-un eşantion naţional nu li s-a citit niciodată, iar la o pătrime dintre aceştia li s-a citit rar (o dată sau de două ori pe săptămână).

„Faptul că am avut atât de mulţi părinţi care au spus că nu le-au citit niciodată sau foarte rar, a fost destul de şocant pentru noi. Am vrut să ne dăm seama ce ar putea însemna asta pentru copiii lor", a spus Logan.

Cercetătorii au colaborat cu Biblioteca Metropolitană Columbus, care a identificat cele 100 de cărţi cele mai împrumutate atât pentru sugari şi copii mici, cât şi pentru preşcolari.

Logan şi colegii ei au selectat aleatoriu 30 de cărţi din ambele liste şi au numărat câte cuvinte au fost în fiecare carte. Ei au constatat că cărţile pentru sugari şi copii mici conţin o medie de 140 de cuvinte, în timp ce cărţile ilustrate pentru preşcolari conţin o medie de 228 de cuvinte. 

Între 4.000 şi 1,4 milioane de cuvinte între 1 şi 5 ani

Cu ajutorul acestor informaţii, cercetătorii au calculat câte cuvinte ar auzi un copil de la naştere la vârsta de 5 ani la diferite nivele de lectură. Ei au presupus că până la 3 ani copiilor li se vor citi cărţi pentru sugari şi copii mici, iar de la 3 la 5 ani,  cărţi cu ilustraţii pentru preşcolari, iar fiecare sesiune de lectură (cu excepţia unei categorii) ar include o carte.

De asemenea, ei au presupus că părinţii care au raportat că nu le-au citit niciodată copiilor lor, de fapt, au citit câte o carte copiilor lor o dată la două luni.

Pe baza acestor calcule, au determinat câte cuvinte ar fi auzit copiii până la 5 ani: nu li s-a citit niciodată – 4.662 de cuvinte; De 1-2 ori pe săptămână - 63.570 de cuvinte; De 3-5 ori pe săptămână - 169.520 de cuvinte; zilnic - 296.660 de cuvinte; şi cinci cărţi pe zi – 1.483.300 de cuvinte.

„Diferenţa de peste 1 milion de cuvinte între copiii crescuţi într-un mediu bogat în alfabetizare şi cei cărora nu le-au fost niciodată citite cărţi este izbitoare”, a spus Logan.

Studiu controversat 

Diferenţa de cuvinte auzite examinată în această cercetare nu este singura diferenţă cu care copiii se pot confrunta.

Un studiu controversat din 1992 a sugerat că copiii care cresc în sărăcie aud aproximativ 30 de milioane de cuvinte mai puţin în conversaţie până la vârsta de 3 ani decât cei din medii mai privilegiate. Alte studii de atunci sugerează că această diferenţă de 30 de milioane de cuvinte poate fi mult mai mică sau chiar inexistentă, a spus Logan.

Între studiul privind cititul cărţilor de poveşti şi cel cu privire la cuvintele auzite în conversaţii este o diferenţă importantă, a spus ea. „Nu este vorba de comunicarea de zi cu zi. Cuvintele pe care copiii le aud în cărţi vor fi cuvinte mult mai complexe şi mai dificile decât cele pe care le vor auzi doar vorbind cu părinţii lor şi cu alţii în casă”, a spus ea.

De exemplu, o carte pentru copii poate fi despre pinguini în Antarctica – şi va conţine cuvinte şi concepte care este puţin probabil să apară în conversaţia de zi cu zi.

Importanţă deosebită în procesul de învăţare a citirii

„Cuvintele pe care le aud copiii din cărţi pot avea o importanţă deosebită în procesul de învăţare a citirii”, a spus ea.

Logan a spus că părinţii vor vorbi adesea despre cartea pe care o citesc cu copiii lor sau vor adăuga elemente noi, dacă au citit povestea de mai multe ori. Această discuţie „extra textuală” va întări cunoştinţele despre noile cuvinte pe care copiii le aud şi poate duce la învăţarea mai multor cuvinte noi.

Rezultatele acestui studiu evidenţiază importanţa lecturii pentru dezvoltarea copiilor.

„Expunerea la vocabular este bună pentru toţi copiii. Părinţii pot avea acces la cărţi care sunt potrivite copiilor lor la biblioteca locală”, a spus Logan.