De ce îşi pierd românii încrederea în Biserică, dar rămân cu Dumnezeu. Cinci păcate ale BOR în faţa credincioşilor explicate de specialişti
0
Procentul românilor care au încredere în Biserică a ajuns, luna aceasta, conform studiului Inscop comandat de „Adevărul”, la 61,2%. O limită minimă depăşită, în ultimii aproximativ doi ani şi jumătate, doar de perioada noiembrie – decembrie 2014, când scandalurile publice privind implicarea unor preoţi ortodocşi în campania prezidenţială au zdruncinat încrederea populaţiei.
Experţii consultaţi de „Adevărul” au explicat motivele pentru care românii şi-au pierdut constant încrederea în Biserică, care ajungea, la începutul anilor 2000, până proape de 90%, însă au rămas cu credinţa în Dumnezeu.
Procentul românilor care au încredere în Biserică a ajuns, în septembrie 2015, conform studiului Inscop Research comandat de ziarul „Adevărul”, la 61,2%, aproape de minimul istoric înregistrat în ultimii doi ani şi jumătate.
De altfel, din martie 2013, de când Inscop realizează astfel de sondaje şi când proporţia celor care aveau încredere în Biserică era de 69,1%, s-a observat o scădere aproape constantă a cifrelor privind încrederea populaţiei în instituţia Bisericii. O valoare mai mică decât cea obţinută luna aceasta a fost înregistrată în sondajele Inscop doar în decembrie 2014 (60,6%), când evenimentele privind implicarea unor preoţi ortodocşi în campania electorală pentru alegere preşedinteul României au făcut înconjurul ţării, scandalizând o parte a populaţiei.
„Nu pierde Biserica, ci câştigă democraţia”
Teologul Radu Preda, preşedintele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER) şi cadrul didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, este de părere că încrederea românilor în Biserică a rămas constantă, ceea ce s-a modificat fiind încrederea faţă de alte instituţii.
„Scăderea procentajului încrederii în Biserică (generic formulat) nu traduce lipsa de credibilitate a instituţiilor credinţei, ci exprimă investiţia de încredere în alte instituţii ale statului, gen SMURD sau DNA. Pe scurt, nu pierde Biserica, oricare ar fi, ci câştigă democraţia”, a susţinut teologul. El a explicat că încrederea foarte mare pe care au avut-o românii faţă de Biserică în anii trecuţi (în perioada 1996 – 2008, procentul de încredere s-a stabilizat la cifra de 85% conform European Values Survey – n.r.) a venit pe fondul unei lipse de încredere în alte instituţii.
„Aş spune că evoluţia din 2015 când încrederea românilor în Biserica a ajuns la circa 60% este un lucru pozitiv, pentru că înseamnă o creştere a încrederii în alte instituţii. Încrederea românilor în Biserică a rămas constantă”, a concluzionat teologul.
”Românii au un nivel foarte ridicat de religiozitate, iar acest lucru a rămas constant. Modul în care se exprimă opinia faţă de instituţia Bisericii depinde de evenimentele sociale care au loc”, a explicat Daniel David, psiholog.
Nivel de religiozitate foarte crescut
Pe de altă parte, cercetătorul clujean Daniel David, autorul studiului „Psihologia poporului român”, preciează: „Aş face diferenţa între trăsătura psihologică de religiozitate a românilor şi opinia fluctuantă cu referire la Biserică. Astfel, românii au un nivel foarte ridicat de religiozitate, iar acest lucru a rămas constant. Modul în care se exprimă opinia faţă de Biserică depinde de evenimentele sociale care au loc. Cu alte cuvinte, un eveniment care pune Biserica în lumină proastă modifică doar opinia oamenilor faţă de instituţie, nu şi substratul psihologic care este legat de religiozitate”.
În „Psihologia poporului român”, mai spune David, este citat un studiu al institutului de sondare „World Values Survey” (2010‑2014), în care se arată că românii au unul dintre cele mai mari niveluri de religiozitate (81,4%) dintre cele zece ţările analizate (Polonia - 86%, Turcia - 83% sunt singurele ţări care au un nivel de religiozitate mai mare, însă SUA, China, Germania, Japonia, Rusia, Spania şi Ucraina au un nivel mai scăzut de religiozitate).
La pelerinajul de la Nicula vin mii de oameni din toată ţara
Cum îşi poate „spăla” Biserica imaginea
Psihologul crede că, după ce trec evenimetele care au afectat imaginea Bisericii, nivelul de încredere va creşte din nou. „Dacă se vor întâmpla nişte evenimente pozitive leagate de Biserică, este canonizat cineva sau sunt aduse moaşte sfinte în marile oraşe, vom vedea că iarăşi opinia se modifică în sens pozitiv”, a detaliat David.
Specialistul pune scăderea relativ constantă a încrederii în Biserică, din martie 2013 şi până în septembrie 2015, de la 69,1% la 61,2%, pe seama unui „bombardament destul de puternic cu mesaje negative la adresa Bisericii. În plus, şi comentariile publice negative nu criticau faptul că românii sunt religioşi, ci se refereau la instituţia bisericii”. Psihologul a mai remarcat şi că, în perioada amintită, nivelul a încredere a avut şi perioade de creştere. „La români, religia şi instituţia Bisericii sunt două lucruri diferite. În condiţiile în care tradiţia bisericii face parte din dogmă, cele două elemente nu ar trebui să fie văzute atât de diferit. Ar merita să se facă un sondaj în care românul să răspundă: «Cât de religios este?», «Cât de multă încredere are în Biserică?», «De ce există această diferenţă?». Cred că toţi am avea de învăţat din asta. Biserica ar înţelege ce mesaj trebuie să transmită”, a concluzionat David.
Detaşarea faţă de valorile bisericeşti
Toader Nicoară, cadru didactic la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj, specializat pe istoria mentalităţilor, susţine: „În România există un ataşament mare faţă de religie şi de Biserică, în general. Cu toate acestea, există un trend, în ultimii ani, în ceea ce priveşte creşterea importanţei ideilor seculare. Acest curent, însă, nu neagă valorile bisericeşti, ci exprimă, mai degrabă, o mentalitate neutră, o detaşare uşoară de valorile bisericeşti. Pe de altă parte, contează foarte mult şi cum au fost puse întrebările. Dacă acestea fac referire la încrederea în preoţi, aceasta s-a degradat în ultimii ani din cauza ştirilor în care aceştia apăreau în ipostaze nedorite”.
Nicoară explică de ce au crescut alte instituţii în sondaje, precum Armata sau DNA. „Biserica are, totuşi, procente mari de încredere faţă de alte instituţii sociale. Armata are un nivel crescut de încredere, întrucât asigură un sentiment de securitate, de care avem nevoie acum, aflându-ne într-o zonă complicată din punct de vedere al conflictelor armate. Creşterea încrederii faţă de DNA vine pe fondul nevoii de justiţie care apare tot mai accentuat. Oamenii sunt conştienţi de corupţia din ţară, iar instituţiile ca DNA vin să asigure această nevoie de justiţie”, a explicat istoricul.
”Este un cumul de factori care a făcut ca BOR să fie percepută ca o afacere, cea mai mare din România, şi nu ca o instituţie cu misiunea specifică. Pentru români, BOR apare ca a doua instituţie care le bate la uşă, după Fisc, pentru le lua bani”, a explicat Sorin Bocancea, politolog.
Cele cinci puncte negre ale Bisericii
Interpelat de „Adevărul”, politologul Sorin Bocancea, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, a identificat cinci motive care, în opinia sa, ar fi determinat scăderea încrederii în Biserică. Primul motiv, crede Bocancea, ar fi cel „natural”, reprezentat de faptul că noua generaţie este mai puţin ataşată de această instituţie.
Eforturile „uriaşe” ale BOR (cea mai importantă instituţie bisericească din România, ţinând cont de faptul că majoritatea românilor sunt declaraţi ortodocşi - n.r.) de a stânge bani de „peste tot” pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului ar fi creat o reacţie adversă într-o societate săracă, la fel cum opulenţa afişată de ierarhii BOR, dar şi de mulţi preoţi ar fi contribuit şi ele la ştirbirea încrederii, mai crede Bocancea.
Politologul ieşean a mai enumerat sustragerea BOR de la aplicarea legii deconspirării colaboratorilor cu Securitatea, precum şi faptul că BOR nu plăteşte taxe fiscale pentru veniturile sale: „Acest cumul de factori a făcut ca BOR să fie percepută ca o afacere, cea mai mare din România, şi nu ca o instituţie cu misiunea specifică. Pentru români, BOR apare ca a doua instituţie care le bate la uşă, după Fisc, pentru le lua bani”. (Ionuţ Benea)
2003, anul de glorie al Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Română este condusă, din septembrie 2007, de Patriarhul Daniel, care fusese, până atunci, mitropolit al Moldovei (primind acest mandat la 1 iulie 1990). Anterior, BOR s-a aflat sub conducerea Patriarhului Teoctist, din anul 1986 şi până în iulie 2007, când a încetat din viaţă.
În primii ani de după Revoluţie, încrederea românilor în Biserică se situa sub 80%, prag care a fost depăşit abia din 1994, conform rezultatelor European Values Survey, ONG care efecuează studii privind valorile locuitorilor din Europa. Conform aceloraşi studii, încrederea românilor în Biserică a atins cel mai mare nivel între 1996 şi 2008, când, procentul celor care aveau încredere în Biserică s-a stabilizat în jurul valorii de 85%. Cel mai mare nivel de încredere s-a înregistrat în 2003 - circa 90%.
Cum a evoluat încrederea românilor în Biserică din 1990 şi până azi
În primii ani de după Revoluţie, încrederea românilor în Biserică se situa sub 80%, prag care a fost depăşit abia din 1994, conform rezultatelor European Values Survey- un ONG care efecuează studii privind valorile locuitorilor din Europa. Conform aceloraşi studii, încrederea românilor în Biserică a atins cel mai mare nivel între 1996 şi 2008, când, procentul celor care aveau încredere în Biserică s-a stabilizat în jurul valorii de 85%. Cel mai mare nivel de încredere s-a înregistrat în 2003 – circa 90%.
Pe de altă parte, studiile Inscop Research comandate de „Adevăul” analizează problema încrederii românilor faţă de Biserică din martie 2013, când s-a înregistrat un procent de 69,1. De la acea dată s-a observat o scădere aproape constantă a încrederii românilor în Biserică, ajungându-se, în septembrie 2015, la minumul 61,2%. O valoare mai mică decât cea obţinută în această toamnă a fost înregistrată în sondajele Inscop doar în decembrie 2014 (60,6%) pe fondul ştirilor privind implicarea unor preoţi ortodocşi în campania electorală pentru alegere preşedinteul României. În perioada martie 2013 - septembrie 2015, au existat şi perioadă de relativă creştere a încrederii în Biserică. De exemplu, în noiembrie 2013 s-a înregistrat o creştere de circa două procente faţă de luna august a aceluiaşi an, de asemenea în februarie 2015 procentul a crescut faţă de decembrie 2014. Aceste evoluţii au depins de diferitele ştiri apărute în spaţiul public având ca subiect Biserica şi preoţii.
Conform Companiei de Cercetare Sociologica şi Branding (CCSB), din 2009 şi până în 2013, procentul românilor care au multă şi destul de multă încredere în Biserică a scăzut de 84% la 66%. Sondajul din decembrie 2010 a fost primul din această perioadă în care procentul a scăzut sub 80%, iar în decembrie 2013 s-a coborât sub pragul de 70%.
Citeşte şi
INFOGRAFIE Sondaj. Biserica pierde din încredere
Momentul bilanţurilor. Partea IV. Biserica, Universităţile şi ONG-urile în percepţia publică
Se încarcă comentariile...
