De ce suntem credincioşi, deşi religia se află în afara sferei raţionalului. Studiu făcut pe pelerinii de la Santiago de Compostela

De ce suntem credincioşi, deşi religia se află în afara sferei raţionalului. Studiu făcut pe pelerinii de la Santiago de Compostela

Oamenii nu se nasc credincioşi, spun cercetătorii britanici. FOTO: Mediafax

Oamenii nu se nasc credincioşi, arată un studiu recent al universităţilor Coventry şi Oxford din Marea Britanie. Credinţele religioase n-au legătură cu intuiţia sau cu gândirea analitică, ci cu alţi factori, cum ar fi educaţia şi mediul socio-cultural, au concluzionat cercetătorii după ce au realizat mai multe teste pe credincioşii aflaţi în pelerinaj la Santiago de Compostela.

Ştiri pe aceeaşi temă

Credinţele religioase nu sunt legate de intuiţie sau de gândirea raţională, arată noi cercetări efectuate de universităţile din Coventry şi Oxford, citate de Science Daily.

Studiile anterioare au sugerat că persoanele foarte credincioase sunt mai intuitive şi mai puţin analitice şi, atunci când gândesc mai mult analitic, credinţa lor religioasă scade.
Noi cercetari, realizate de cadre didactice de la Centrul de Ştiinţe Avansate de la Universitatea Coventry, neurologi şi filozofi de la Universitatea din Oxford, sugerează ca situaţia teoriile anterioare nu se confirmă, iar oamenii nu sunt „credincioşi înnăscuţi“.

Studiul - care a inclus teste pe credincioşi care fac pelarinajul Camino de Santiago şi experimente de stimulare a creierului - nu a găsit nicio legătură între gândirea intuitivă/analitică şi credinţele religioase. De asemenea, nu a fost găsită nicio legătură între inhibarea cognitivă (capacitatea de a suprima anumite gânduri şi acţiuni nedorite) şi credinţele în supranatural. În schimb, cadrele universitare concluzionează că este mai probabil ca alţi factori, cum ar fi educaţia şi procesele socio-culturale, să joace un rol mai important în credinţele religioase.
 

Experiment cu pelerinii de la Santiago de Compostela 

 
Studiul - publicat în revista „Scientific Reports” a fost primul care a contestat tendinţa de creştere în rândul psihologilor cognitivi în ultimii 20 de ani  a teoriei conform căreia credinţa în supranatural apare „în mod natural” la oameni sau intuitiv.

Echipa a început prin efectuarea unui studiu pe una dintre cele mai mari rute de pelerinaj din lume - Camino de Santiago de Compostela din nordul Spaniei. Pelerinii au fost întrebaţi despre puterea convingerilor lor şi durata de timp pe care au petrecut-o în pelerinaj şi li s-au evaluat nivelurile lor de gândire intuitivă cu o sarcină de probabilitate, unde participanţii trebuiau să decidă între un răspuns logic şi unul intuitiv. Rezultatele nu sugerează nicio legătură între forţa credinţei şi intuiţie.
 

Experiment neurologic

 
Într-un al doilea studiu, s-au folosit puzzle-uri matematice pentru a spori intuiţia. De asemenea, nu s-a găsit nicio legătură între nivelele de gândire intuitivă şi credinţele supranaturale.

În ultima parte a cercetării lor, cercetătorii au folosit stimularea creierului pentru a creşte nivelurile de inhibiţie cognitivă, despre care se crede că reglementează gândirea analitică. Acest lucru a presupus trecerea unui curent electric nedureros între doi electrozi plasaţi pe scalpul participantului, pentru a activa partea din creier care controlează inhibiţia cognitivă.

Un studiu anterior de imagistică a creierului a arătat că ateii au folosit mai mult această zonă a creierului atunci când au vrut să suprime ideile religioase.

Rezultatele arată că în timp ce această stimulare a creierului produce niveluri crescute de inhibiţie cognitivă, nu a modificat nivelul convingerii religioase, sugerând nu există nici o legătură directă între inhibarea cognitivă şi credinţa supranaturală.
 

Oamenii nu se nasc credincioşi 

 
 
Cadrele didactice au concluzionat că este "prematur" să explicăm credinţele religioase ca intuitive sau naturale. În schimb, ei declară că cercetarea lor susţine teoria conform căreia credinţele religioase se dezvoltă datorită proceselor socio-culturale, inclusiv a educaţiei.

Autorul principal al studiului, Miguel Farias a spus: „Ce ne face să credem în zei - intuiţia sau raţiunea? capul sau inima? A existat o lungă dezbatere cu privire la această chestiune, dar studiile noastre au contestat teoria conform căreia credinţa religioasă este determinată de cât de mult persoanele fizice se bazează pe gândire intuitivă sau analitică. Noi nu credem că oamenii sunt  născuţi «credincioşi ». Datele sociologice şi istorice disponibile arată ceea credem  legat de religie se bazează în principal pe sociali şi educaţionali, şi nu pe tipul dominant de gândire intuitivă sau analitică”.

„Credinţa religioasă este cel mai probabil înrădăcinată în cultură, mai degrabă decât într-o anumită intuiţie intelectuală primitivă", a concluzionat cercetătorul. 
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: