Cum a trecut la unitarianism tot Clujul. Discursul legendar rostit acum 450 de ani de un predicator „căţărat“ pe o piatră

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Potrivit tradiţiei clujenilor, aceasta este piatra de pe care David Ferenc a ţinut celebra predică în care majoritatea populaţiei Clujului a trecut la unitarianism.
Potrivit tradiţiei clujenilor, aceasta este piatra de pe care David Ferenc a ţinut celebra predică în care majoritatea populaţiei Clujului a trecut la unitarianism.

Biserica unitariană din Cluj-Napoca "ascunde" între zidurile sale un vestigiu încărcat de legendă: piatra rotundă de pe care acum 450 de ani predicatorul Dávid Ferenc, devenit o figură cunoscută în istoria religioasă a Europei, a ţinut o cuvântare în urma căreia întreg oraşul a trecut la unitarianism, o formă mai radicală a protestantismului.

Între 1566 şi 1716, timp de 150 de ani, principala biserică a oraşului, Sfântul Mihail, avea să fie unitariană; în 1568, după predica lui Dávid Ferenc, majoritatea locuitorilor cetăţii au îmbrăţişat noua confesiune. Dávid Ferenc, devenit preot principal al oraşului, a ţinut cuvântarea imediat după întoarcerea sa de la şedinţa Dietei Transilvaniei din ianuarie 1568 unde a fost proclamată prima dată în istoria Europei dreptul la libertatea conştiinţei şi toleranţa religioasă şi unde noul cult, numit atunci anti-trinitarian sau arian, avea să fie recunoscut.

Influenţa fondatorului Bisericii Unitariene din Transilvania s-a exercitat într-o epocă de dispute religioase între transilvănenii care au îmbrăţişat Reforma şi catolici.

Piatra de pe care ar fi rostit Dávid Ferenc celebra predică este păstrată astăzi în biserica Unitariană din Cluj-Napoca însă puţini ştiu povestea ei, interesantă dar în acelaşi timp „foarte zbuciumată pentru o piatră”.

Preot unitarian

„Noi care trăim în această comunitate a unitarienilor, din Cluj şi din alte părţi ale Transilvaniei cunoaştem această legendă; este una învăţată de când suntem copii. În comunitatea unitariană se ştie că piatra este aici în biserica noastră şi de câte ori se vizitează Clujul întotdeauna se vizitează şi piatra. Din păcate în comunitatea extra-unitarienilor nu prea se cunoaşte legenda. Am constatat asta văzând grupuri care au venit să viziteze şi care nu cunoşteau nimic despre unitarianism, nici despre Dávid Ferenc, nici despre piatră”, explică Rácz Norbert Zsolt (foto), preotul unitarian al bisericii de pe Bulevardul 21 Decembrie. El crede că clujenii ar putea fi mândri de această poveste, întrucât face parte din istoria oraşului şi ilustrează rolul de pionier pe care l-a jucat Clujul cu privire la această confesiune.

Contextul predicii

Deschis mereu la noile idei, care l-au dus de la catolicism la luteranism, la calvinism şi apoi la unitarianism, Dávid Ferenc a fost o figură centrală a şedinţei Dietei Transilvaniei din 1568 de la Turda (el apare în centrul tabloului cu Dieta de la Turda pictat de Körösfői-Kriesch Aladár în 1898: foto) – entitate echivalentă unui Parlament - unde a fost proclamată libertatea religioasă, marcând totodată recunoaşterea „de facto” a confesiunii Unitariene, recunoscută oficial după 1580.

Partea esenţială a Edictului de la Turda avea următorul conţinut: "Măria-Sa, Domnul Nostru, precum a hotărât în adunările precedente împreună cu ţara şi obştea în privinţa religiei, aşa şi în adunarea de faţă reafirmă cum ca predicatorii să propovăduiască evanghelia pretutindeni, fiecare după credinţa lui, şi obştea dacă-l vrea, bine, dacă nu, nimeni să nu-l oblige, căci ar tulbura liniştea sufletului său, dar să ţină predicator a cărui învăţătură îi place. Şi pentru aceasta nimeni dintre superintendenţi, nici alţii, să nu încerce a-i vătăma pe predicatori, nimeni să nu fie ocărât pentru religie de nimeni, aşa cum am hotărât în constituţiile precedente. Nu i se permite nimănui, ca pentru învăţătură să ameninţe pe cineva cu privarea de libertate sau funcţie, căci credinţa e darul lui Dumnezeu, ce vine în urma auzirii, iar auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu”.

David Ferenc Dietă Turda

„Edictul” de la Turda, considerat unul din primele acte de încurajare a libertăţii şi toleranţei religioase din Europa, este privit şi ca fundament pentru definirea celor patru confesiuni recepte din Transilvania: catolică, luterană, calvină şi unitariană. Cei care aparţin cultelor ortodox şi mozaic sunt toleraţi. Preotul Rácz Norbert Zsolt arată că episcopilor ortodocşi le era permis să îşi desfăşoare activitatea acolo unde existau comunităţi ortodoxe mai coagulate.

Activitatea lui David Ferenc a beneficiat de protecţia lui Ioan Sigismund Zápolya,

„Edictul” din 1568 apare într-un context în care după Reformă, timp de două decenii, disputele între catolici şi cei care au îmbrăţişat ideile lui Luther şi Calvin, în primul rând, dar şi intra-protestanţi devin destul de ardente şi în Transilvania, chiar dacă din fericire nu se ajunge la „evenimente sângeroase”, după cum subliniază istoricul Tudor Sălăgean.

Cuvântarea de pe piatră

La întoarcerea de la Dieta de la Turda, desfăşurată în ianuarie 1568, Dávid Ferenc ţine o prelegere devenită celebră peste secole, în urma căreia majoritatea locuitorilor oraşului îmbrăţişează noua credinţă, unitariană, cunoscută atunci ca anti-trinitară sau ariană. Predicatorul vorbeşte de pe o piatră rotundă de mari dimensiuni, provenită din Feleac.

Piatra David Ferenc

Predica a fost rostită la intrarea în oraş dinspre Turda, un amplasament probabil fiind zona pieţelor Baba Novac şi Cipariu, potrivit istoricului Lukács József, autorul apreciatei cărţi despre istoria Clujului, „Povestea oraşului comoară”. „Era cu siguranţă un predicator carismatic, într-un context în care odată cu Reforma credincioşii au avut ei înşişi acces la Biblie. Faptul că a reuşit să convingă oamenii şi să le transmită modul lui de gândire despre învăţăturile fundamentale ale credinţei este un fapt absolut remarcabil", menţionează Lukács József.

„Pe fondul libertăţii religioase în Transilvania, Clujul a fost influenţat de personalitatea lui Dávid Ferenc, care a propus o variantă mai radicală a Reformei, care a condus la anti-triniatrism. Predica de pe piatră este o legendă, dar una care are toate şansele să aibă o bază reală, este foarte posibil să se fi întâmplat”, arată şi istoricul Tudor Sălăgean.

Tot în 1568, Ferenc mai reuşeşte o victorie de prestigiu, impunându-se la Alba-Iulia în cadrul unei dezbateri cu principalul său opozant, liderul reformat-calvinist Juhász Péter, fiind un "declic" pentru impunerea unitarianismului la scară mai largă, potrivti preotului Rácz.

Piatra legendară, păstrată în biserica unitariană

Piatra de pe care a predicat Dávid Ferenc acum aproape 450 de ani, se păstrează în biserica unitariană de pe Bulevardul 21 Decembrie, într-o încăpere din vecinătatea intrării. Pe o mică plăcuţă amplasată pe aceasta sunt evidenţiate episodul predicii şi anul când a fost amplasată piatra aici.

„Piatra are o istorie destul de lungă şi zbuciumată pentru o piatră. Probabil aceasta se afla acolo unde Dávid Ferenc e presupus să fi ţinut predica sa, la intrarea în oraş dinspre Turda. De acolo a fost dusă în actuala Piaţă Mihai Viteazu, de acolo a fost mutată în curtea bisericii cu ocazia sărbătoririi a 300 de ani de existenţă a Bisericii Unitariene din Transilvania. În 1884 s-a aplicat o placă de marmură, iar în anul 1922 a piatra a fost mutată în interiorul bisericii De atunci este aici”, povesteşte Rácz Norbert Zsolt.

biserica unitariana cluj

Lăcaşul de cult a fost ridicat de la sfârşitul secolului XVIII, în contextul în care aproximativ trei sferturi de secol unitarienii au rămas fără biserică, după evacuarea lor din Sfântul Mihail. Unitarienii au folosit biserica Sfântul Mihail aproape 150 de ani, între 1566 şi 1716, până când reprezentantului armata Imperiului Habsburgic i-a evacuat.

Reformator continuu

Traseul lui Dávid Ferenc, însemnând atât viaţa cât şi cariera, poate fi privit ca destul de sinuos, dar este unul „tipic protestant şi transilvănean de secol XVI”, subliniază preotul unitarian.

„Se naşte aici la Cluj, în jurul anului 1520, este botezat romano-catolic, învaţă aici, probabil în fosta mănăstire dominicană (azi mănăstire franciscană), din Piaţa Muzeului, apoi învaţă mai departe la Braşov şi la Alba-Iulia; îşi continuă studiile în străinătate, merge la universitatea de la Wittenberg, unde cunoaşte ideile luteranismului. Revine în Transilvania, devine preot, romano-catolic, dar care are idei luterane. Merge la Bistriţa, unde este profesor la şcoala din Bistriţa, iar după aceea este chemat să fie profesor la Cluj, iar mai apoi este invitat să devină preotul oraşului. Este preotul principal al oraşului, liderul comunităţii luterane din Transilvania, după aceea liderul comunităţii calvine din Transilvania”, relatează preotul Rácz Norbert Zsolt.

Practic Dieta de la Turda marchează naşterea comunităţii unitariene/anti-trinitariene din Transilvania şi momentul în care Dávid Ferenc îşi trece episcopatul de la calvini la unitarieni.

Poziţie mai radicală

Poziţia sa tot mai radicală l-a îndepărtat de alţi unitarieni cunoscuţi care i-au fost alături la început, cum este Giorgio Blandrata, medicul personal al principelui Transilvaniei, care după 1571 – când principe devine Stefan Bathory - ia o poziţie mai moderată în cadrul confesiunii.

Dávid Ferenc este denunţat pentru erezie şi este închis la Deva, unde moare în 1579, fiind privit ca un martir al unitarianismului. Pe locul celulei a fost amenajat un monument memorial, unde în fiecare an, în luna noiembrie, pelerini unitarieni vin să îşi comemoreze eroul, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania.

Aproximativ 3.000 de unitarieni la Cluj-Napoca

Astăzi la Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 3.000 de persoane de confesiune unitariană, aproximativ jumătate din câţi se găsesc în judeţ. În Transilvania locuiesc 55.000 – 60.000 de unitarieni.

Comunitatea unitariană, apărută la mijlocul secolul XVI, imediat după cea din Polonia, este considerată cea mai veche comunitate de acest rit existentă şi astăzi în lume.

Structura confesională a oraşului astăzi

Dominantă în oraş la începuturile sale, la mijloc de seocl XVI. când populaţia Clujului număra până în 10.000 de locuitori, confesiunea sau religia unitariană este astăzi minoritară inclusiv în sânul comunităţii maghiare (aproximativ 50.000 de persoane), din care jumătate este reformată-calvină, un sfert romano-catolică, iar celălalt sfert este împărţit de luterani, unitarieni şi alte confesiuni. 

Per total, din populaţia oraşului Cluj-Napoca (peste 324.000 de locuitori, al doilea oraş din ţară, după Bucureşti), cei mai mulţi locuitori sunt ortodocşi - peste 212.000, urmaţi de reformaţi - peste 31.000, romano-catolici - aproape 15.000 şi greco-catolici - peste 14.000, conform Recensământului populaţiei din 2011.

Citeşte şi:

Uliţa Lupilor din Cluj, locul unde, pe vremuri, începea teritoriul animalelor sălbatice. Legendele străzii pe care se află azi Universitatea Babeş-Bolyai

EXCLUSIV Crucea, elicopterul şi comuniştii. O legendă urbană din Cluj

FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite