Cum trăieşte eroul serialului britanic „Vin românii“, Alex Fechete: „Când am ajuns la Pata Rât am simţit că nu mai sunt om“

Cum trăieşte eroul serialului britanic „Vin românii“, Alex Fechete: „Când am ajuns la Pata Rât am simţit că nu mai sunt om“

Alex Fechete în faţa casei în cae locuieşte de circa cinci ani. FOTOGRAFII: Remus Florescu

„Oamenii de la Pata Rât sunt nişte sălbatici”, a fost prima reacţie a lui Alex Fechete, naratorul serialului de pe Channel 4 „Vin românii”, când a ajuns prima dată în zona rampei de gunoi a Clujului. Şocul lui a fost foarte mare, întrucât crescuse pe o stradă din apropierea centrului, fusese la şcoală, avea o slujbă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„SUA face planuri să trimită oameni pe Marte şi noi, ţiganii din România,  călărim caii. E incredibil”, spune Alex Fechete la începutului serialului difuzat pe Channel 4 despre românii care lucrează în Anglia. Apoi pe ecran apare, pentru câteva secunde, imaginea unui versant de deal acoperit, cât vezi cu ochii, de hârtii, PET-uri şi alte deşeuri. Este o imagine din zona gropii de gunoi a Clujului – Pata Rât. Peisajul este mult mai şocant în realitate întrucât toate dealurile pe o rază de câţiva kilometri sunt acoperite de aceleaşi deşeuri. E ca un peisaj răsturnat din munţii Austriei, unde fiecare petec de pământ are un gazon care-ţi dă impresia că a fost proaspăt cosit. Aici parcă cineva vine în fiecare zi şi se asigură că nicio părticică de pământ nu rămâne fără deşeuri. Pata Rât este împărţită ca Infernul lui Dante pe mai multe cercuri de mizerie. Circa 2.000 de suflete trăiesc în zonă. La intrare este Dallas-ul, o adunătură de case îngrămădire aflate chiar la şoseaua care duce spre rampa de gunoi. În această zonă, unii tineri aşteaptă maşinile de salubritate, pe care se urcă din mers pentru a fi primii în momentul în care deşeurile sunt revărsate. În ultimii ani, aici au apărut case decente donate de un olandez comunităţii. Apoi, sunt casele modulare amenajate de Primărie pe deal pentru cei evacuaţi de pe strada Coastei, printre care şi Alex. Dacă situaţia în primele două zone este nasoală, ultimul cerc al infernului este chiar pe buza groapii de gunoi, unde locuiesc cei mai defavorizaţi romi din Pata Rât. 

Fiecare bucăţică de pământ din Pata Rât este acoperită cu hârtii, PET-uri,deşeuri
 
„Ăştia-s sălbatici” 
 
Alex a trăit până la 25 de ani pe strada Coastei, o zonă apropiată de centrul oraşului Cluj-Napoca, unde locuiau în locuinţe modeste circa 270 de romi. El fusese la şcoală, avea un loc de muncă, se integrase în viaţa oraşului. Şocul pe care l-a avut el în momentul în care Primăria a decis mutarea romilor în Pata Rât a fost exact la fel ca şocul pe care l-ar simţi oricare dintre cititorii acestui material. „Eu n-am fost niciodată la Pata Rât. N-am cuvinte să zic ce rău a fost. N-ai cum să explici aşa ceva cuiva care nu a simţit pe pielea lui. E ca şi cum ai întreba pe cineva <<Cum a fost la puşcărie?>>. O să-ţi zică <<rău a fost>>, dar nu ai cum să-ţi dai seama ce simte omul. Ne-am simţit excluşi, nu ne-am simţit oameni”, explică Alex. De asemenea, au existat conflicte cu romii care locuiau deja aici. „Prima dată când am ajuns aici n-am vrut să am de a face cu romii de la Pata Rât. Am spus: <<Aştia-s sălbatici>>. Am avut scandaluri, au fost bătăi. Primăria nu le-a spus că modulele în care ne-au cazat nu sunt pentru ei şi au crezut că le-am luat noi casele”, spune Alex. 

„Nu pot să zic că fraţii de mei de etnie nu au participat la numele ăsta al României în străinătate. Un rom face găinării, fură găini, fură cupru. Un român fură cu pixul, nu 15 kile de cupru. Nu contează că românii fac manevre mari şi ţiganii mici, toţi românii suntem văzuţi la fel. Îmi zicea un prieten englez un exemplu: << un indian născut în Anglia e englez, eu n-am niciun drept în plus faţă de el. Faptul că ţara are reputaţia proastă nu cred că se datorează numai nouă. Reputaţia a fost creată începând de la clasa politică şi până la noi”
 
Alex Fechete, naratorul serialului "Vin românii"

Viaţa în 18 metri pătraţi
 
„Turul” locuinţei în care Alex trăieşte alături de soţie şi băiatul de doi ani este uşor de făcut. Apartamentul modular primit de la Primărie  este o cameră de 18 metri pătraţi. În partea stângă este bucătăria – adică un aragaz; vis-a-vis se află o canapea – deci dormitorul şi în spate, un dulap cu vitrină, adică sufrageria. Băile sunt la comun – patru module beneficiază de o cameră unde sunt două chiuvete şi două vase de WC. Apa este doar rece. „În medie o astfel de baie e folosită de 20 de persoane. Sunt cazuri în care numărul depăşteşte 40. Pe un hol sunt două familii care au 12 copii fiecare. Dimineaţa este coadă până afară”, povesteşte Alex. 
„Romii de aici nu merg la cerşit, de furat nu bag mâna în foc”
 
Circa 250 de romi (64 de familii) trăiesc acum în colonia construită de Primărie pentru evacuaţii de pe Coastei. Există o mare diferenţă între aceştia şi ceilalţi romi de la Pata Rât. Niciunul din această colonie  nu sortează gunoaie, ei au majoritatea slujbe. „Unii o duc mai bine, alţii mai rău, majoritatea lucrează. Avem două familii plecate în Italia, una sau doua în Anglia, dar fac lucrul ăsta înainte să fim mutaţi aici. Pot să bag mâna-n foc că nimeni de aici nu merge la cerşit în străinătate. La furat nu bag mâna-n foc, fiecare face ce ştie, dar o face pe pielea lui. Din ce ştim noi, toţi au loc de muncă, cu contract,  legal”, spune Alexa. Cea mai grea situaţia o au copiii. „E foarte greu pentru ei. Majoritatea merg la şcoală cu eforturi mari ale părinţilor, ale Asociaţiei comunitare a romilor de pe Coastei, cu eforutrile Primăriei, care ne-a dat un micrbuz. Suntem o echipă întreagă ce lucrăm pentru a menţine copiii la şcoală”, detaliază clujeanul. El îşi aminteşte că anul trecut în cadrul unui proiect al Asociaţiei au fost duşi la un curs de muzică, la o biserică din centrul Clujului, mai mulţi locuitori din Pata Rât. „Se uitau la trolee miraţi. Ziceau:<<Ni mă, ce-i ăsta?>>, Se uitau la case şi nu ştiau ce se întâmplă, credeau că-s puse una peste alta. Nu au fost în viaţa lor în centrul oraşului”, spune Alex. El concluzionează că cel mai rău aspect al vieţii la Pata Rât este: „faptul că locuim aici”. Pe rolul instanţelor din Cluj este un proces în care Primăria este acuzată că i-a evacuat ilegat pe romii de pe strada Coastei. 
 
Citeşte şi
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările