Cum au stabilit experţii Băncii Mondiale că românii care o duc cel mai bine sunt clujenii. Argumentele contra

Cum au stabilit experţii Băncii Mondiale că românii care o duc cel mai bine sunt clujenii. Argumentele contra

Preţurile la imobiliare în Cluj-Napoca au le-au depăşit bine pe cele din Bucureşti . FOTO: Alex Mândru

Cluj-Napoca este oraşul numărul 1 în  România în ceea ce priveşte aspecte precum calitatea vieţii, nivelul salariilor, economie, educaţie sau speranţa de viaţă. Produsul Intern Brut per locuitor este  peste media UE. Doi economişti clujeni au analizat pentru „Adevărul” şi „partea goală a paharului”.

Ştiri pe aceeaşi temă

810.000 de euro este valoarea contractului încheiat între Primăria Cluj-Napoca şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD- o subsidiară a Băncii Mondiale) pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030. 

Clujul este numărul 1 în România conform tuturor criteriilor care contează, de la salarii, economie, calitatea vieţii şi până la educaţie, sănătate şi chiar durata vieţii - cam asta a fost, pe scrut, esenţa prezentării făcute de expertii Băncii Mondiale, zilele trecute, la Cluj-Napoca. 

Conform calendarului de implementare a contractului cu Banca Mondială, primul raportul ce trebuie livrat Primăriei de experţii BIRD are termen la 13 luni de la data intrării în vigoare a acordului, adică în ianuarie 2021. 

Cu toate acestea, un prim „draft” al studiului, aşa cum au precizat reprezentanţii Băncii Mondiale pentru „Adevărul”, a fost prezentat, săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri organizate de Primărie.

Experţii Băncii s-au concetrat pe punctele forte ale Clujului. Experţii consultaţi de „Adevărul” au analizat prezentarea şi ne spun care este şi „partea goală a paharului”.

„Este un demers electoral”, susţine economistul Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local, un ONG care analizează activitatea municipalităţii clujene. 

„Trăim bine, dar şi plătim bine”, susţine Szász Levente, prodecan la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), referindu-se la costurile mari ale vieţii la Cluj-Napoca, în special în ceea ce priveşte imobiliarele, preţurile fiind mai mari comparativ cu Bucureştiul. 

Clujul, numărul 1

Expertul Băncii Mondiale, Marius Cristea, a prezentat un document Power Point în care arată că unul dintre principiile fundamentale ale Strategiei de Dezvoltare a municipiului şi zonei metropolitane Cluj-Napoca pentru perioada 2021-2027 trebuie să fie concentrarea pe ceea ce „există deja în oraş şi e bine făcut.” 

Astfel, prezentarea expertului s-a concentrat pe multele puncte forte ale municipiului: 

-Locul 1 în topul „capitalelor regionale” din România din perspectiva PIB (PPS) per locuitor – 150% din media Uniunii Europene

- Locul 1 în topul oraşelor preferate de români în cazul schimbarii reşedintei actuale

- Locul 1 la promovabilitate la Evaluare Naţională şi la Examenul de Bacalaureat

- Locul 1 la speranţa de viaţă în topul oraşelor cu peste 100.000 de locuitori

- Locul 1 la implicarea cetăţenilor în procesul decizional

- Locul 1 la nivelul salariilor şi la numărul de salariaţi în randul polilor regionali din România

- Locul 1 în România la densitatea antreprenorială

- Cea mai mare creştere a numărului de salariaţi post-criză din România (+33%)

- Universitatea cu cel mai mare număr de studenţi şi cu cea mai bună poziţionare în topurile internaţionale”

 


O „insulă de bunăstare” într-o ţară excesiv de centralizată

Economistul Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local, un ONG care analizează activitatea municipalităţii clujene, a explicat că în ciuda PIB-ului – 150% din media europeană şi a datelor despre antreprenori, salarii şi economia înfloritoare din Cluj - nu simţim o calitate de vieţii în concordanţă cu aceste valori, din cauza faptului că Clujul este o „insulă de bunăstare” într-o ţară excesiv de centralizată: 

„Într-o ţară dezvoltată lucrurile ar trebui să arate altfel, dar Clujul este o insulă de dezvoltare şi de bunăstare, alături de câteva alte zone precum Bucureşti, Timişoara, Braşov. Bugetul României fiind ultra-centralizat, prin redistribuire, banii produşi de cei vrednici se duc la cei cu venturi mai puţine.” 

Preşedintele Consiliului Civic Local susţine că rolul acestui studiu este important: dă direcţiile de dezvoltare urbanistică, socială, economică etc. iar experţii BIRD sunt profesionişti: „Am mai văzut o lucrare făcută de BIRD, în 2016, când au elaborat Planul de mobilitate urbană durabilă Cluj-Napoca. A a ieşit o lucrare de calitate, dar la 4 ani de atunci, s-a implementat 10% din plan”. 

Pop susţine că studiul va aduce multe idei bune pentru oraş, dar „părerea noastră, a Consiliului Civic Local, este că aşa cum s-a lucrat la vechea strategie de dezvoltare a oraşului cu universităţile şi cu ONG-urile clujene pentru suma de zero lei se putea lucra şi acum. Cred că cei de Facultatea de Business s-ar fi mulţumit cu 100.000 de euro, de exemplu. Contractul a fost încheiat discreţionar prin negociere directă cu Banca Mondială pentru 810.000 de euro”. 

„Se vede de la o poştă că e un demers electoral”

Economistul susţine că studiul „dă bine cu câteva luni înainte de alegerile locale, mai ales că presa e extrem de credulă în promovarea anumitor mesaje.”  Întrebat dacă detectează un iz electoral, Pop a precizat: „Nu cred că vorbim de detectat un iz electoral, ci se vede de la o poştă că e un demers electoral şi nu trebuie să fii specialist în comunicare să-ţi dai seama că treaba a fost pregătită deliberat de ani de zile. A fost o prezentare pe un segment care ţine de urbanism, vor urma şi alte 3-4 prezentări. A fost practic o introducere în temă în perioadă pre-electorală, însă vârful va fi în perioada electorală.” 

Economistul arată, pe de altă parte, că nu se poate discuta că studiul ar aduce informaţii false, „putem însă discuta, în ce măsură acest studiu - care costă foarte mult şi va aduce foarte multe idei bune pentru oraş, pentru că cei de la BIRD sunt profesionişti şi au experienţă internaţională vastă, putând uşor să se inspire din experienţa altor oraşe pe care o putem folosi la Cluj – va putea să fie implementat. Îmi venea să întreb dacă la final dau şi bugetarea pentru toate aceste soluţii. La un moment dat cred că va trebui să ne întrebăm dacă merită să alocăm o sumă atât de mare pentru a afla ce trebuie să facem, în condiţiile în care ştim că nu vom avea fonduri pentru asta?”. 

Emil Boc este foarte atent la imaginea sa publică, mai ales în preajma alegerilor. FOTO: Primăria Cluj

„Loc 1 pe ţară în ceea ce priveşte costurile pentru salariaţii Primăriei”

Ideea extinderii Clujului în zona metropolitană, prezentată de Banca Mondială săptămâna trecută, Consiliul Civic Local a susţinut-o de 12 ani, mai spune Pop. 

Banca Mondială a realizat şi un sondaj în care clujenii au fost întrebaţi: „care sunt cele mai importante măsuri pentru dezvoltarea comunităţii dvs.?” În topul măsurilor, cu acelaşi scor, s-au situat: „modernizarea infrastructurii de sănătate şi servicii sociale (spitale, policlinici, azile etc.)” şi „locuri de muncă bine plătite”. 

„Nu e de mirare că oamenii vor investiţii în spitale şi clinici pentru că cele de stat arată deplorabil şi mergem să ne tratăm acolo cu gândul că mai degrabă ne îmbolnăvim, iar asta o înţeleg doar cei care au probleme de sănătate. Trebuie spus că în ultimii 3-4 ani, Primăria a alocat enorm pentru Spitalul Clinic Municipal Clujana, pentru aparatură, reparaţii, dotări. A fost mai mult decât generoasă Primăria, poate chiar mai generoasă decât cu firma de transport local căreia i-a donat autobuze şi tramvaie de milioane de euro”, spune Pop. 

În ceea ce priveşte locurile de muncă bine plătite, Pop susţine că „Primăria şi-a făcut o structură proprie şi de unităţi subordonate unde se plăteşte foarte bine. Consiliul Civic Local a făcut o analiză comparativă cu alte 7-8 oraşe, în care Clujul a obţinut un ruşinos loc 2 pe ţară în ceea ce priveşte numărul de salariaţi ai Primăriei raportat la numărul populaţiei şi un  loc 1 pe ţară în ceea ce priveşte costurile pe care le alocă pentru salariaţii Primăriei”. Întrebat dacă un număr mare de angajaţi plătiţi bine nu are ca efect servicii de calitate pentru clujeni, economistul a susţinut:  „Cu cât sunt mai mulţi angajaţi, cu atât gradul de birocratizare a serviciilor creşte. Ajungi să fii plimbat de la unul la altul”. 

„Degeaba avem salarii mari”

L-am întrebat pe Szász Levente, prodecan la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), în ce măsură informaţiile prezentate de experţii Băncii Mondiale cu privire la economia oraşului Cluj-Napoca –PIB (PPS) per locuitor - 150% din media UE27, cea mai mare densitate antreprenorială din România (9 firme / 100 de locuitori), cea mai rapidă creştere a numărului de salariaţi post-criză din rândul polilor de creştere din România – se reflectă în calitatea vieţii clujenilor.
„Aceste cifre surprind câte un aspect al vieţii economice. Dacă ne uităm, de exemplu, la preţul la imobiliare raportat la nivelul mediu din UE nu cred că stăm atât de bine. Dacă raportăm piaţa imobiliară la PIB-ul naţional sau la PIB-ul Clujului vedem că costul locuirii este foarte mare.” 

Szász a mai susţinut că „degeaba avem salarii mari şi PIB mare, degeaba suntem peste media naţională şi chiar peste media UE, dacă cea mai mare parte a veniturilor clujenilor se duce pe diferite cheltuieli de bază: chirie, alimente, maşină.” 

Într-un studiu făcut de Szász şi de colegii săi de la FSEGA sea arată că preţurile locuinţelor din Cluj -Napoca au trecut cu mult peste cele practicate la Bucureşti: „Preţul mediu la Cluj este de peste 1.800 de euro pe metru pătrat, în timp ce la Bucureşti vorbim de 1.400 de euro/metru pătrat. Sunt date din iunie, de luna trecută”, spune Szasz. 

Preţul mediu la Cluj este de peste 1.800 de euro pe metru pătrat, în timp ce la Bucureşti este 1.400 de euro/metru pătrat. 

„Trăim bine, dar şi plătim bine”

În studiul Băncii Mondiale se arată că  din Indexul calităţii vieţii (Numbeo, 2020), conform expaţilor, rezultă că: Clujul este pe primul loc în România şi pe locul 3 în Europa de Est (după Brno şi Praga), având următoarele valori: 

Purchasing Power Index (indicatorul puterii de cumpărare): 50.43  - Scăzut

Safety Index (indicatorul de siguranţă a vieţii): 79.57 -  Înalt

Health Care Index (indicator l privind sistemul de sănătate): 64.29 -  Înalt

Climate Index (indicator privind mediul): 74.35 -  Înalt

Cost of Living Index (indicator privind costul vieţii): 37.70  - Foarte scăzut

Property Price to Income Ratio (raportul dintre venituri şi preţul proprietăţilor): 12.90  - Înalt

Traffic Commute Time Index (indicator privind timpul petrecut în trafic): 28.91 -  Foarte scăzut

Indicator privind poluarea: 43.17 - Moderat

Media acestor indici privind calitatea vieţii este de 150, şi este considerată „foarte înaltă”. Clujul a depăşit astfel Bucureştiul, care are o medie de 131 considerată doar „înaltă”. 

Legat de aceste valori, Szász susţine: „Am rezerve în ceea ce priveşte indicatorul privind timpul petrecut în trafic la Cluj, care este dat ca fiind foarte scurt. Într-adevăr, dacă ne comparăm cu Europa de Vest, costul vieţii este, în general, mai scăzut. Nivelul de siguranţă este ridicat, să zicem că şi sistemul de sănătate este OK, poluarea moderată. Cheia este, însă, raportul dintre venituri şi preţul proprietăţilor, care este ridicat, ceea ce înseamnă că plătim foarte mult pentru imobiliare raportat la cât câştigăm. Putem spune că la Cluj e un mediu dinamic, frumos, se poate trăi decent, dar şi costurile sunt pe măsură. În concluzie, putem spune că trăim bine, dar şi plătim bine.” 

„Infrastructura trebuie să ţină pasul”

Banca Mondială a realizat şi un sondaj în care clujenii au fost întrebaţi: „care sunt cele mai importante măsuri pentru dezvoltarea comunităţii dvs?” 

În topul măsurilor, cu acelaşi scor, s-au situat: „modernizarea infrastructurii de sănătate şi servicii sociale (spitale, policlinici, azile etc.)” şi „locuri de muncă bine plătite”. 

„Autorităţile locale au un rol important în ambele măsuri menţionate în studiu. Primăria poate investi în sistemul de sănătate pe de o parte, iar pe de altă parte, în infrastructură pentru a atrage companii care să plătească salarii bune. Acum, companiile sunt atrase să investească în Cluj de faptul că există o forţă de muncă bine pregătită la un cost scăzut, comparativ cu Vestul Europei. Clujul s-a dezvoltat dinamic, însă nu şi infrastructura, care trebuie să ţină pasul”, explică prodecanul. 

Citeşte şi

Bucureşti versus Cluj: unde este mai bine să trăieşti în 2020. Raportul detaliat între venituri şi cheltuieli în cele două oraşe

Expertul evaluator care explică cum a ajuns Clujul cel mai scump oraş din ţară: „Oraşul are potenţialul să ajungă la 1 milion de locuitori în viitorul apropiat“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: