Cum te poţi transforma în IT-ist în Silicon Valley-ul României, dacă nu ai terminat o facultate de profil
0Atraşi de salariile şi stabilitatea oferite de sectorul IT, numeroşi tineri aleg să renunţe la vechea profesie si să facă pasul în această branşă care cunoaşte o dezvoltare continuă. Un grup de specialişti în IT, finanţe şi leadership au iniţiat în 2014 în „Silicon Valley-ul României”, o „şcoală informală” în care, după câteva luni de traininguri intensive, cursanţii sunt gata şlefuiţi pentru a intra în domeniu.
„Mă uitam pe ofertele de muncă şi un procent foarte mare erau joburi în IT. M-am hotărât să fac acest pas, am lucrat înainte în vânzări. Am reuşit să mă angajez cam cu două săptămâni înainte să termin cursul. Mi-am făcut un tabel cu 50 de oferte şi mi-am trimis aplicaţia, iar la 5 am fost chemată la interviu. Cursurile sunt foarte aplicate, iar atunci când am început efectiv munca nu a trebuit să fac practic nicio adaptare”, povesteşte Roxana Bot, 33 de ani, care a efectuat cursurile Şcolii Informale de IT, specializarea „Quality Assurance” în intevalul aprilie – august 2015. Un stagiu de cursuri variază între 4-5 luni, iar costul mediu este de 200-250 de euro / lună (în funcţie de data la care se face rezervarea), în total aproximativ 1.000 de euro. „Chiar dacă a fost un efort, sunt cei mai bine investiţi bani din viaţa mea”, spune tânăra, potrivit căreia într-o lună jumătate îţi recuperezi practic investiţia.
Septimiu Loghin, 29 de ani, e inginer peisagist dar spune că l-au pasionat întotdeauna calculatoarele, motiv pentru care s-a înscris şi el la Şcoala informală. „Vreau să parcurg cât mai multe module, să ajung în final la programator. Vin dintr-un domeniu total nefamiliar cu conceptele de aici şi nici mentalitatea nu cred că îmi e formată deocamdată. Nu vreau să renunţ la meseria mea, pot să o fac şi din pură plăcere, dar vreau să fie ceva secundar. Întotdeauna am fost pasionat de domeniul ăsta, de IT şi am încercat să fiu cât mai auto-didact. Am început cu Windows 95, am învăţat să instalez programul şi de atunci tot mă ocup cu asta, dar nimic la modul profesional, concret”, povesteşte el. A terminat în 2013 inginerie peisageră, la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV, dar crede că IT-ul îi oferă o stabilitate mai mare şi o perspectivă pe termen lung.
De la Economie la Artă
Profilurile celor care doresc să facă pasul de reconversie profesională sunt foarte diverse, de la economişti la psihologi, ingineri, specialişti în vânzări, sportivi şi artişti din diferite ramuri: „Vorbim de oameni care nu doar au absolvit facultatea, dar 70- 75% au intrat deja pe un traseu profesional, iar acum vor să facă un pas, doi paşi înapoi, ca sa intre în această industrie care este atât de ofertantă şi unde văd zece paşi înainte”, spune Răzvan Voica, unul din iniţiatorii „Şcolii Informale”, cu 16 ani de experienţă în industria IT, în activităţi integrate acestui sector. Conform lui, în topul celor care vin dinspre alte domenii spre IT sunt economiştii, care adeseori posedă deja o bază de cunoştinţe de operare software, cei din finanţe-bănci, urmaţi de oameni din sectorul artă-creaţie, foarte căutaţi pe partea de design. Potrivit lui Voica, cineva care face pasul spre IT din alt domeniu, are nevoie de abilităţi foarte bune de lucru în echipă, comunicare, capacitate de a abstractiza, gândire logică şi cunoştinţe de limba engleză, un factor care poate închide din start poarta spre acest domeniu.
„Sunteţi ceea ce negociaţi”
Sebastian Văduva, preşedintele "Şcolii Informale de IT", care a locuit mai mult timp în SUA, subliniază că deşi atunci când încep să lucreze în IT cei care provin din alt domeniu intră pe poziţia de „junior”, ei trebuie să îşi pună în valoare întreg backgroundul cu care vin: „În viaţă primeşti ceea ce negociezi, nu ceea ce meriţi. De aceea vă rog frumos să negociaţi, nu vă fie frică. Iar cheia negocierii este alternativa. De aceea toţi cei care aţi terminat ar trebui să aveţi minim cinci oferte de muncă”, le-a explicat el celor câteva zeci de tineri care au absolvit recent o serie de cursuri. Sebastian Văduva a precizat de altfel că există absolvenţi ai şcolii care sunt şomeri.
În privinţa dezvoltării accentuate a IT-ului în România, Văduva consideră că fenomenul se înscrie pe un trend global de tehnologizare a foarte multor activităţi, cu IT-ul ca parte integrantă. Potrivit lui, în ţară lucrează în prezent circa 100.000 de IT-işti, dar reprezentanţii „Şcolii” şi-ar dori ca numărul să ajungă la 200.000. În judeţul Cluj în sectorul IT muncesc aproximativ 15.000 de persoane. În Europa şi Asia nevoia de programatori ajunge la 1.000.000 – 1.500.000, conform lui Văduva.
Doar o treime, acceptaţi
Deşi cursurile „Şcolii informale de IT” se desfăşoară contra-cost, preselecţia este drastică, susţin responsabilii: „Anul trecut, din 1.300 de aplicanţi, în toată ţara, am admis la cursuri 500, circa 38%. Este procentul celor care au trecut de interviuri. După ce candidaţii aplică, se dă un test online, care verifică şaisprezece competenţe ‘soft skills’ şi tot atâtea tehnice, la un nivel general. Nu vrem să speriem pe nimeni dar vrem oameni care să fi fost cumva în trecutul lor interesaţi de domeniul ăsta şi să fi avut interesul acela autentic, original, să încerce să citească ceva, să înţeleagă ce înseamnă un server, un browser, o pagină web, pentru că nu putem să coborâm chiar la nivelul 0-0 să învăţăm oamenii cum să-şi deschidă calculatorul”, explică Răzvan Voica.
Rată de inserţie ridicată pentru testeri
Potrivit reprezentanţilor „Şcolii Informale”, pentru o evaluare precisă a ratei de inserţie în companii a absolvenţilor trebuie să treacă şase luni de la absolvire, timp în care absolventul aplică la joburi sau chiar alege să urmeze cursuri şi mai specializate, sau să înveţe suplimentar engleză. Rata de absorbţie a absolvenţilor din prima jumătate de an a lui 2015 ajunge la 82%, însă în acea perioadă accentul cădea mai mult pe pregătire de testeri – „Quality Assurance”. Din vara anului trecut oferta s-a extins cu numeroase specializări, „Java Developement”, „Project Management”, etc, astfel că procentul enunţat e valabil în primul rând pentru testeri. Şcoala” are în total o echipă de 60 de traineri, specialişti cu peste zece ani experienţă, existând simultan mai multe grupe pe aceeaşi specializare. Compania le pune la dispoziţie firmelor din IT baza de date cu toţi absolvenţii, recomandându-i pe cei care se evidenţiază.
"Şcoală informală"
Răzvan Voica a menţionat că reprezentanţii Şcolii iau în calcul o formă de acreditare, mai degrabă internaţională, dar doresc să păstreze caracterul informal al proiectului: „am marşat pe o filosofie foarte simplă: acreditarea înseamnă o recunoaştere. Iar recunoaşterea de care vrem să ne bucurăm este recunoaşterea firmelor angajatoare. Pentru ei facem tot efortul ăsta şi încercăm să le oferim rezultatul muncii noastre, în mod gratuit”, explică el. „Majoritatea am lucrat în It şi ştim că informalul e cel care primează şi ne ‘dezbracă’ de toate lucrurile care ne pot face ineficienţi”.
Doi ani de activitate
Şcoala Informală de IT furnizează pregătire specializată, în varii specializări, porinind de la cele pentru testeri, „Software Quality Assurance”, la „Business Analysis”, „Software Project Management”, „iOS Development”, „Android Development”, respectiv „Web Development” sau „Java Developement”. Cursurile au loc în cinci oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Timişoara, iar echipa de traineri din ţară numără 60 de specialişti It cu minimum 10 ani experienţă.
Proiectul „Şcolii informale de IT” a fost iniţiat de trei tineri, Sebastian Văduva, specialist în activităţi de training pentru companii de soft şi IT, Mihai Talpoş, specialist în contabilitate şi banking management, cu experienţă în mediul ONG şi Răzvan Voica, 16 ani de experienţă în domeniul It, pe partea de management. În prezent din echipa de management a companiei fac parte şapte persoane. Cei trei au lucrat la elaborarea proiectului timp de un an, iar în aprilie 2014 a avut loc primul curs. De la 35 de absolvenţi, la Cluj, în 2014, numărul a crescut la 500 în 2015, în oraşele amintite.
Impact mai mare în pieţele mai puţin mature
Proiecte care mizează pe reconversia în IT a unor persoane cu pregătire şi experienţă în alte domenii generează un plus de impact acolo unde ciclul de outsourcing - procedura prin care companii străine îşi externalizează operaţiuni în alte ţări - este mai la început, arată Alexandru Tulai, membru în Consiliul Director al Cluj It Clujster. „În Cluj, unde ciclul de outsourcing este în altă etapă, pretenţiile sunt mai ridicate. La Iaşi, de exemplu, spre exemplu, unde acest proces este mai la început, impactul poate fi mult mai mare”, menţionează el. Tulai evidenţiază caracterul de iniţiativă antreprenorială al "Şcolii informale de IT" ca proiect, ceea ce aduce un plus în piaţă, "ca orice activitate de antreprenoriat".
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
