Cum a influenţat pandemia migraţia românilor şi a altor est-europeni
0
Pandemia de coronavirus care dă bătăi de cap întregii planete de mai bine de un an a „reuşit” să facă ceea ce nu au putut face politicienii: a inversat trendul migraţiei. Speriaţi de noul virus SARS-CoV-2, est-europenii au început să se întoarcă în ţările lor.
Aproximativ 1,3 milioane de români s-au întors în România, ceea ce ar echivala cu cu de trei ori populaţia celui de-al doilea oraş ca mărime din ţară, notează The Economist. Totodată, se estimează că 500.000 de bulgari s-au întors în Bulgaria - un număr imens pentru o ţară de 7 milioane de locuitori. Şi lituanienii şi-au văzut în premieră mai mulţi conaţionali revenind în ţară decât cei care pleacă. Şi asta nu e tot. Potrivit sursei citate, în Varşovia, aplicaţiile de dating sunt pline de polonezi care se întorc în căutarea distracţiei fără distanţare socială.
Concluzia e una singură. După ce ani la rând au privit neputincioşi şi s-au plâns de un „exod de creiere” politicienii din Europa de Est constată că pandemia a făcut ceea ce ei nu au fost capabili să facă.
Cum e în România
Românii, la fel ca toţi est-europenii, s-au întors acasă în număr mare, goniţi de pandemie din ţările în care munceau. Există însă şi temerea că cei mai mulţi dintr ei nu vor rămâne, însă, în ţară din cauza sărăciei, corupţiei şi a locurilor de muncă mizerabil plătite.
De altfel, spre deosebire de cehi sau polonezi, care au reuşit să recupereze mare parte din decalajul economic faţă de Occidentul bogat, cei 1,3 milioane de români nu s-au întors pentru că situaţia economică a ţării s-ar fi ameliorat, ci au fost practic obligaţi să o facă. Asta după ce ţările din Vest şi-au închis economiile pentru o perioadă, iar mulţi dintre ei au rămas fără nicio sursă de venit.
În plus, se poate observa că cei mai mulţi dintre cei care au revenit sunt persoane fără calificare sau cu o slabă calificare pe piaţa muncii, dispensabili pentru Occident. Forţa de muncă înalt calificată, medicii, inginerii software şi alţi profesionişti au preferat în general să rămână afară.
De ce continuă exodul
De altfel, chiar şi în situaţia dificilă dată, anual circa 200.000 de români pleacă din ţară în căutarea unui trai mai bun. Corupţia endemică, sărăcia şi lipsa unor politici sociale coerente fac ca în continuare foarte mulţi români să ia drumul străinătăţii.
Mulţi dintre românii care s-au întors acasă vor pleca înapoi. FOTO Inquam Photos / Virgil Simionescu
În pofida mesajelor bombastice ale guvernului, economia nu îşi revine, iar leul se depreciază de la o zi la alta, barometru al unei economii în derivă. Economia s-a contractat cu 3,9%, iar un alt aspect îngrijorător este creşterea datoriei publice. În decurs de mai puţin de un an şi jumătate, datoria României a crescut de la 35% la 48%, însă banii împrumutaţi nu au fost investiţi în economie. Acest lucru s-a văzut în deficitul bugetar care a explodat până la -9,8%.
Situaţia este asemănătoare şi în Bulgaria. Şi aici, la fel ca în România, exodul forţei de muncă înalt calificată continuă. Acesta este şi cazul medicilor români şi bulgari, care aleg ţări ca Germania, Franţa sau chiar Regatul Unit, în pofida Brexitului. „Este mai uşor să mergi în Germania decât să faci Bulgaria să funcţioneze ca Germania”, a rezumat situaţia într-o singură frază scriitorul bulgar Ivan Krastev.
Mesajul este unul clar. Numărul celor care au decis să se întoarcă acasă este infinit mai mic decât numărul celor care au plecat iniţial, iar mulţi dintre ei ar putea să plece din nou imediat ce restricţiile vor fi relaxate şi îşi vor putea găsi un loc de muncă în străinătate.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum încearcă fermierii nemţi să facă economii pe spatele românilor care merg la cules sparanghel
Se încarcă comentariile...
