Cum încearcă fermierii nemţi să facă economii pe spatele românilor care merg la cules sparanghel
0
Muncitorii sezonieri români care merg să culeagă sparanghel în Germania riscă să rămână fără asigurări de sănătate. Fermierii germani au cerut ca în acest an, pe fondul crizei generate de pandemie, să nu mai fie obligaţi să plătească aceste asigurări.
Muncitorii români care vor să muncească în acest an în Germania, pe câmpurile de sparanghel, ar putea să aibă parte de o surpriză neplăcută. Fermierii vor să angajeze muncitori sezonieri străini timp de cinci luni sau 115 zile lucrătoare, dar fără să le achite şi cheltuielile ce ţine de asigurările de sănătate.
Harald Schaum, vicepreşedintele Asociaţiei Bauen-Agrar-Umwelt atrage atenţia că deşi angajaţii sunt asiguraţi într-o altă ţară membră a Uniunii Europene, în practică uneori trebuie să plătească singuri orice act medical în Germania, notează TAZ.de.
Conform legii, muncitorii sezonieri primesc salariul minim legal de 9,50 EUR pe oră, din care trebuie să plătească pentru pensiune şi cazare în Germania. Fermierii spun că dacă vor fi eliminate asigurările de sănătate, muncitorii străini vor putea rămâne perioade mai îndelungate la muncă, ar călători mai rar între Germania şi ţările de origine, iar riscul de transmitere a virusului ar fi mai mic.
Fermierii spun că au luat suficiente măsuri de siguranţă
Însă sursa citată menţionează că anul trecut numeroşi muncitori sezonieri străini au fost infectaţi cu SAR-CoV-2 şi dă exemplul unui român, angajat la o fermă din Baden-Württemberg, care a murit din cauza COVID-19.
De asemenea, potrivit unor date de la Institutul Robert Koch, la o fermă de legume din Mamming, Bavaria, au fost înregistrate nu mai puţin de 250 de cazuri de muncitori străini bolnavi, iar o femeie din Ucraina a ajuns la Terapie Intensivă.
Totodată anul trecut au fost semnalate numeroase cazuri în care străinii erau cazaţi în condiţii improprii, iar mulţi dintre ei s-au îmbolnăvit. Încăperile insalubre, în care locuiau mai multe persoane, au făcut ca mai mulţi muncitori străini să fie infectaţi cu SARS-CoV-2.
Chiar şi aşa, Asociaţia fermierilor spune că au fost relativ puţine cazuri de muncitori străini infectaţi şi că au fost luate măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor. „Faptul că acestea au funcţionat este demonstrat de incidenţa foarte scăzută a infecţiilor la ferme”, au transmis fermierii.
În acelaşi timp, fermele din Germania încep să se confrunte cu problema personalului, în condiţiile în care graniţele ţării au fost închise din cauza pandemiei. Fermierii fac presiuni asupra autorităţilor pentru a permite accesul muncitorilor din est, în special români şi polonezi, fără de care recolta de sparanghel riscă să rămână pe câmpuri.
Se tem că vor rămâne cu sparanghelul necules
„Presupunem că începutul oficial al sezonului, sparanghelul de la Beelitz, va avea loc pe 8 aprilie”, a declarat Jürgen Jakobs pentru Neues Deutschland.
Jakobs este preşedintele Asociaţiei Asparagus Beelitz, în care 14 ferme şi micul oraş Beelitz (Potsdam-Mittelmark) s-au reunit. „Asta depinde puţin de vreme. Acum două săptămâni, când era gheaţă şi zăpadă, aş fi spus că vom începe foarte târziu în aprilie. Acum, lucrurile arată din nou puţin diferit”, spune el.
Potrivit Neues Deutschland, Jürgen Jakobs şi fratele său Josef conduc ferme de sparanghel în Beelitz şi Schäpe. Din cei 350 de muncitori sezonieri ai acestora, 15% au ajuns deja. „O parte dintre muncitorii agricoli, o treime, sunt aşteptaţi la mijlocul lunii martie, pentru că trebuie să facem lucrări pregătitoare”, arată Jakobs, cu încredere.
Fermele lor, ca toate fermele din Germania, sunt dependente de muncitorii agricoli care vin din est, în special din România şi Polonia. Acest lucru s-a văzut anul trecut, când graniţele au fost închise din cauza primului val al pandemiei. Atunci, fermierii s-au confruntat cu lipsa personalului şi au apelat la muncitori germani din alte ramuri ale economiei, închise din cauza restricţiilor, şi la studenţi. Germanii nu au făcut faţă, iar până la urmă s-a apelat la est-europeni.
Cei mai mulţi au venit din România.
Însă chiar şi aşa, anul trecut între 25 martie şi 15 iunie au ajuns în Germania doar jumătate din cei 80.000 de străini aşteptaţi la muncile agricole. Lucrătorilor sezonieri li s-a permis să lucreze până la 115 zile, în loc de cele 70 de zile prevăzute anterior, fără contribuţii de asigurări sociale.
Acelaşi lucru este de aşteptat să se întâmple şi acum, pentru că fermierii fac presiuni asupra guvernului german. Însă acest lucru se poate întoarce împotriva angajaţilor, în cazul în care aceştia se îmbolnăvesc, vor fi nevoiţi să suporte singuri toate cheltuielile.
Chiar şi aşa, nemţii spun că au multe solicitări din ţări sărace precum România şi Polonia. „Avem suficiente solicitări din România şi Polonia, iar oamenii care au ajuns deja au făcut cu toţii un test pentru coronavirus în ţara lor de origine şi ulterior au depus documentele pe internet. Acest lucru a funcţionat fără probleme până acum”, menţionează Jürgen Jakobs.
Totuşi, unii dintre fermieri se tem că noile mutaţii ale virusului îi vor împiedica pe străini să vină la muncă. Pe de o parte, oamenii vor fi prea speriaţi ca să mai vină să muncească într-o ţară străină, iar pe de altă parte pentru că există riscul ca frontierele să nu fie deschise în timp util. „În acest moment presupunem că oamenii îşi pot începe treaba la noi”, e mesajul optimist al unor fermieri germani.
Însă reprezentanţii Asociaţiei Fermierilor de Stat din Brandenburg au anunţat că este încă prea devreme pentru a face predicţii. Ei spun că ar fi nevoie de un număr de muncitori cu cinci cifre pentru a exista garanţia că fermierii nu vor rămâne cu recoltele pe câmp.
Preşedintele asociaţiei, Joachim Rukwied, susţine că fermierii nu au cum să se descurce fără străini şi face apel la autorităţi să deschidă cât mai repede graniţele. El se plânge de faptul că în 2020 cheltuielile au fost mult mai mari faţă de anii anteriori din cauza pandemiei. Este vorba, spune el, de cheltuieli suplimentare cuprinse între 600 şi 800 de euro pentru fiecare lucrător sezonier.
Vă mai recomandăm şi:
Singurul clujean trimis în judecată pentru zădărnicirea combaterii pandemiei nu are COVID-19
Se încarcă comentariile...
