Cum se încăpăţânează Primăria Cluj să nu pună plăcuţe româno-maghiare. Refuzul ar fi cauzat oraşului o mare înfrângere în faţa Timişoarei
0Primăria Cluj-Napoca a riscat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, judecându-se din 2014 şi până în prezent, cu o Asociaţie care cerea montarea la intrarea în oraş a plăcuţelor cu Kolozsvár şi Klausenburg. În motivarea hotărârii Tribunalului Cluj, care obligă municipalitatea să monteze plăcuţele, se arată că Primăria a continuat procesul deşi are în derulare din 2015 un proiect de montare a unor astfel de plăcuţe.
Primăria Cluj-Napoca este obligată să monteze plăcuţe bilingve – în română şi maghiară - la intrarea în oraş, arată hotărârea emisă la finalul lunii februarie de Tribunalul Cluj.
„Sunt multe localităţi în care ponderea unor minorităţi naţionale, fiecare în parte, nu atinge nici pragul de 5% şi totuşi se afişează pe indicatoare oficiale denumirea localităţii în mai multe limbi, un exemplu elocvent în acest sens fiind municipiul Timişoara, unde există indicatoare în cinci limbi”, a fost unul dintre argumentele reclamantului, Asociaţia Minority Rights, care apar în motivarea deciziei instanţei clujene.
Exemplul Timişoarei învârte un cuţit în „rana” încă deschisă a Clujului, care a pierdut în toamna anului trecut titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în favoarea capitalei Banatului. După două runde de vot, în care juriul a ajuns la un rezultat de egaliate, decizia a fost luată de preşedintelui juriului. Surse din interiorul echipei de negociere au susţinut că unul dintre motivele pentru care Clujul a pierdut ar fi fost şi litigiul plăcuţelor bilingve. Cu câteva zile înainte de luare deciziei, membrii juriului au primit o scrisoare deschisă din partea asociaţiei clujene Musai-Muszáj în care se atrăgea atenţia asupra asupra litigiului plăcuţelor bilingve din Cluj, care datează din 2014.
„Administraţia locală a eşuat şi eşuează constant în a include limba maghiară pe indicatoarele oficiale cu numele oraşului”, concluziona scrisoarea adresată juriului. E greu de spus dacă într-adevăr acesta a fost motivul decisiv al juriului, care de două ori a punctat la egalitate cele două candidaturi. Cu siguranţă însă, o scrisoare în care municipalitatea este acuzată că încalcă drepturile minorităţilor, în condiţiile în care unul dintre pilonii esenţiali ai candidaturii este multuculturalismul, nu a ajutat Clujul în obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii.
„În prezent se află oricum în implementare un proiect de amplasare a unor semnalizări multilingve ale intrărilor în oraş, în cinci limbi de circulaţie internaţională”
Primăria Cluj-Napoca
Primăria va monta totuşi plăcuţe
Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât Primăria a susţinut în faţa Tribunalului că „în prezent se află oricum în implementare un proiect de amplasare a unor semnalizări multilingve ale intrărilor în oraş, în cinci limbi de circulaţie internaţională.” Este vorba despre o Hotărâri de Consiliu Local din 2015 privind semnalizarea căilor de acces rutier în oraş în cinci limbi „pentru reprezentarea vocilor comunităţii şi comunicarea mesajelor lor, astfel încât să se comunice în mod unitar în mai multe registre atât cu cetăţenii clujeni, cât şi cu cei care tranzitează sau vizitează oraşul.”
În martie 2015, în urma unui concurs de proiecte organizat de Primărie s-a stabilit ca la principalele intrări/ieşiri din municipiu, şi anume înspre şi dinspre Turda, Floreşti, Chinteni, Baciu, Someşeni şi Apahida, să fie amplasate turnuri pe care să fie montate plăcuţe în mai multe limbi. Contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, cu suma de 72.296,40 lei. Propunerea câştigătoarea viza montarea pe turnurile amintite plăcuţe în trei limbi, mai exact: Cluj, Kolozsvár şi Klausenburg. Practic, este exact ceea ce a cerut din 2014 Asociaţia Minority Rights.
Tribunalul Cluj a decis că acest aspect „nu prezintă nicio relevanţă juridică în cauză”. Cu toate acestea, e posibil ca oraşul să fi pierdut titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 pentru că a refuzat să monteze plăcuţe cu Kolozsvár şi Klausenburg, deşi avea în plan montarea unor astfel de plăcuţe.
Motivarea instanţei – „Legea obligă”
Argumentul pentru care Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză Asociaţiei Minority Rights este însă Legea 215/2001, care prevede că „în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi”. Primăria Cluj-Napoca a argumentat că „potrivit datelor de la recensământul din anul 2011, populatia de etnie maghiara din municipiul Cluj-Napoca este de 15,7% din totalul populaţiei municipiului, rezultă ca la această dată nu sunt îndeplinite condiţiile legale stabilite prin art. 76 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 pentru amplasarea plăcuţelor oficiale bilingve, în limba română şi în limba maghiară, la intrările şi ieşirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca”.
Cu toate că astăzi, în Cluj-Napoca procentul de maghiari nu atinge pragul de 20%, Tribunalul a arătat că la data intrării în vigoare a legii era luat în considerare recensământul din 1992, conform căruia minoritatea maghiară avea o pondere de 23% din populaţie. „Ponderea cetăţenilor aparţinând minorităţii maghiare şi germane trebuia determinată prin raportare la recensământul efectuat în 1992 şi nu la recensământul aferent anului 2002, deoarece datele recensământului organizat în 2002 nu erau încă disponibile când a intrat în vigoare Legea 215 în 2001”, a arătat Tribunalul.
„Ponderea cetăţenilor aparţinând minorităţii maghiare şi germane trebuia determinată prin raportare la recensământul efectuat în 1992 şi nu la recensământul aferent anului 2002, deoarece datele recensământului organizat în 2002 nu erau încă disponibile când a intrat în vigoare Legea 215 în 2001”
Tribunalul Cluj
Motivarea Instanţei – Hotărârea de Consiliu Local
Asociaţie Minority Rights a invocat existenţa unei Hotărâri de Consiliu Local (HCL) din 2002 care prevede amplasarea acestor plăcuţe. Concret, HCL 99/2002 a avut ca obiect alocarea de la bugetul local pe anul 2002 a unei sume de bani pentru amplasarea acelor plăcuţe. Primăria a replicat „obiectul HCL 99/2002 l-a reprezentat alocarea de la bugetul local pe anul 2002 a unei sume de bani pentru amplasarea acelor plăcuţe. Aceasta hotărâre stipuleaza deci, în mod clar, că vizeaza anul 2002, cu implicare asupra bugetului local aprobat pentru anul 2002, în consecinţă nu mai poate fi aplicata la acest moment. Este imposibil ca un act administrativ aplicabil pe o anumita perioadă de timp să ultraactiveze după expirarea acestui interval.”
Aşa vor arăta plăcuţele de la intrarea în Cluj-Napoca, dacă hotărârea Tribunalului rămâne neschimbată.
Instanţa a reţinut că HCL 99/2002 „deşi viza alocarea sumei de la bugetul aferent anului 2002, implica şi obligaţia autorităţii executive primarul de a aduce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative, conform art. 61 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, fără a putea fi acceptată ca justificare a neîndeplinirii acestei obligaţii simplul fapt că HCL nr. 99/2002 viza alocarea sumei de la bugetul aferent anului 2002, câtă vreme obligaţia pentru primar de a confecţiona plăcuţele decurge în primul rând din lege, iar faptul neexecutării atât la nivelul anului 2002 a obligaţiei legale, inclusiv a HCL nr. 99/2002, cât şi faptul neaducerii la îndeplinire ulterior a acestor prevederi legale, pe parcursul a 15 ani, caracterizează refuzul intimatului PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, de a da eficienţa cuvenită dispoziţiilor legale analizate.”
Instanţa a respins cererea reclamantului privind montarea şi a unei plăcuţe în limba germană, deoarece procentul acestei minorităţi nu depăşeşte pragul de 20% prevăzut de lege. Primăria a atacat cu recurs decizia Tribunalului.Dacă, hotărârea rămâne neschimbată, la intrarea în Cluj-Napoca vor fi două tipuri de semnalizare: un turn pe care va scrie Cluj-Napoca, Kolozsvár, Klausenburg (vezi foto) şi un indicator rutier pe care va scrie Cluj-Napoca - Kolozsvár.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
