Cum a fost urmărit disidentul Paul Goma de braţul lung al regimului Ceauşescu. „Trebuie să-i omorâm pe toţi trădătorii ăştia, fără să lăsăm urme“

Cum a fost urmărit disidentul Paul Goma de
braţul lung al regimului Ceauşescu. „Trebuie să-i omorâm pe toţi trădătorii ăştia, fără să lăsăm urme“

Paul Goma a fost pus la zid de regimul comunist. FOTO: Photoland/Corbis, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Facebook

Paul Goma a fost unul dintre cei mai mari duşmani ai regimului comunist din România anilor '70-'80. Influenţat iniţial de propaganda comunistă, Goma s-a arătat pentru un timp adept al acestui sistem, însă cu trecerea timpului a descoperit realitatea şi s-a transformat radical, devenind cunoscut pentru atitudinile anticomuniste şi naţionaliste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Paul Goma a făcut cunoştinţă cu închisorile comuniste, după ce iniţial, în 1954, acceptase să devină membru al Uniunii Tineretului Comunist şi apoi, al Uniunii Tineretului Muncitoresc. Însă credinţa sa în comunism a fost rapid zruncinată. Doar doi ani mai târziu, după înfrângerea revoluţiei maghiare din 1956, Paul Goma şi-a predat în semn de protest carnetul de membru Uniunii Tineretului Muncitoresc. La scurt timp, în martie 1957, a fost condamnat la doi ani de închisoare corecţională. Aşa a ajuns la închisorile Jilava şi Gherla, iar după eliberare a fost trimis pentru mai mulţi ani în exil, în Bărăgan, la Lăteşti.
 

În război total cu Nicolae Ceauşescu

 
Activitatea sa de disident a culminat în 1977, când a reuşit să trimită la postul de radio „Europa Liberă“ o scrisoare deschisă adresată lui Nicolae Ceauşescu în care vorbea despre nerespectarea drepturilor omului în România.
 
„Fusese primul scriitor român care se solidarizase public cu Charta 77 a cehoslovacilor, printr-o scrisoare adresată lui Pavel Kohout, unul dintre arhitecţii documentului istoric. Pentru libertatea lor şi pentru libertatea proprie. Îi scrisese chiar şi lui Nicolae Ceauşescu – la rigoare, scriitor şi el – să-l îndemne să se solidarizeze cu bieţii cehi şi slovaci. Teribilă ironie la nivel înalt: «Domnule Ceauşescu, mă adresez Domniei Voastre, în disperare de cauză. Sunteţi ultima speranţă a mea. […] În România, doi inşi nu se tem de Securitate : Domnia Voastră şi cu mine». Apoi, redactase «Scrisoarea deschisă adresată participanţilor la Conferinţa de la Belgrad». Statele comuniste erau numite «totalitare». După difuzarea scrisorii la Europa liberă, apăruseră şi primele adeziuni”, a amintit Ana Maria Cătănuş, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, cu ocazia simpozionui internaţional  „Paul Goma – 80 de ani”, organizat în 2015.
 
 
După 9 februarie 1977, când „Europa Liberă” a difuza pentru prima dată textul scrisorii lui Paul Goma către Charta’77, numeroase ziare şi posturi de radio occidentale au luat legătura cu Paul Goma, în ciuda şicanelor securităţii, difuzând ştiri despre el şi cei care i s-au alăturat. Pe 10 februarie a scris despre el „Die Welt”; iar pe 10 şi 12 februarie – „F.A.Z.”. Câteva zile mai târziu, pe 14 februarie, Goma a fost subiect în „Süddeutsche Zeitung”, pentru ca pe 17 februarie să fie difuzate ştiri şi interviuri cu el în „Tribune de Genève”, „The Guardian”, „Financial Times”, „Daily Telegraph” , se arată într-un articol publicat de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului.
 

Răzbunarea securiştilor

 
 
Hărţuit şi torturat de securişti, călcat în picioare, la propriu, lui Goma, soţiei şi copilului, le-a fost retrasă cetăţenia şi au fost expulzaţi din România. Ajuns în Franţa, a fost urmărit de braţul lung al Securităţii, dar a scăpat miraculos din două tentative de asasinat. Chiar şi aşa, de la Paris, scriitorul şi-a continuat lupta împotriva dictaturii comuniste.
 
Fost şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe (DIE) al României comuniste şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Ion Mihai Pacepa a povestit ulterior în cartea sa „Orizonturi Roşii” felul în care a încercat dictatorul să-l reducă la tăcere pe Paul Goma. Pacepa a dezvăluit că însuşi Ceauşescu a dat ordin ca Goma să fie închis şi bătut cu sălbăticie.
 
Cunoscutul disident a scăpat apoi din închisoare doar fiindcă preşedintele de atunci al Statelor Unite, Jimmy Carter, a făcut presiuni asupra lui Bucureştiului, cerându-i să respecte drepturile omului, într-o perioadă în care Nicolae Ceauşescu avea importante interese peste Ocean.
 
„În dimineaţa următoare, Pleşniţă (n.r.- securistul Nicolae Pleşniţă) mi-a descris lovitură cu lovitură cum ofiţerul de miliţie Horst Stumpf, fost boxer, îl bătuse crunt pe Goma, la el acasă. Acum, Ceauşescu era extrem de nerăbdător să intre în graţiile noului preşedinte american”, a scris Ion Mihai Pacepa.
 

Însuşi Ceauşescu a dat ordin să fie ucis

 
 
Şi tot Pacepa a relatat momentul în care a primit ordinul de a trimite un asasin plătit să-i elimine pe Constantin Răuţă, fost angajat al DIE, şi pe Goma. „«Trebuie să-i omorâm pe toţi trădătorii ăştia, fără să lăsăm vreo urmă. Mafiotul a plecat la Washington?», i-ar fi spus Ceauşescu. „Mafiotul” era un cetăţean american activ în Mafie, care fusese recrutat de către DIE şi avea numele codificat „Felix”. «Spune-i să-l omoare pe Răuţă. Face prea mult zgomot la Washington chiar acum şi trebuie omorât primul. Apoi, pe Goma. Şi mai spune-i să arunce în aer, cât mai sus cu putinţă, postul de radio Europa Liberă. Cu bombe»”, a ordonat Ceauşescu. Acţiunea s-a dovedit însă un eşec, iar Goma a scăpat cu viaţă.
 
Însă Ceauşescu nu a renunţat şi a încercat din nou să-l elimine, dar nici de această dată nu a avut mai mult succes. Astfel, Paul Goma i-a supravieţuit dictatorului care l-a urmărit cu atâta înverşunare pentru a-l ucide.
 

Nu-şi iartă călăii

 
Azi, la 84 de ani, Goma trăieşte în Paris, de unde îşi continuă războiul său cu foştii comunişti. Nu i-a iertat nici până azi, iar singura sa pretenţie a fost ca cei care i-au fost în trecut călăi, iar ulterior au fost avansaţi în grad şi au beneficiat de pensii generoase din partea statului, să-şi recunoască greşelile. Într-un interviu acordat în 2010 pentru Evotv, Goma a făcut referire direct la Nicolae Pleşiţă. 
 
„După ce el ne-a bătut pe noi, când să vină momentul socotelii zice: «hai, gata! hai să ne oprim că e destul, să nu mai vorbim despre asta, acuma e democraţie». Şi mai suntem îndemnaţi să ne avem că fraţii? Şi mai fac apel, securiştii, zic «toţi suntem români». Cum adică, Pleşiţă şi cu mine suntem români în acelaşi mod, domnule?(...) În cazul ăsta eu declar că nu sunt român, dacă Pleşiţă este român. Îi priveşte pe acei români, care se consideră fraţi ai lui Pleşiţă! Să fie sănătoşi”, a declarat Paul Goma.
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: