Cum se fac banii în Cultură: 1,5 milioane de euro a plătit Muzeul de Istorie din Cluj pentru un "album de fotografii". 14.000 de euro a costat o pagină
0Cea mai valoroasă colecţie istorică din Ardeal se distruge de cinci ani într-un depozit al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. În spatele acestui dezastru se află o „afacere” girată de doi miniştri de cultură, în care contribuabilii au plătit 1,5 milioane de euro pentru un raport de 105 pagini.
„Banii se dau la Cultură atunci când se pot fura”, spune Ioan Piso, fostul director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), care a fost pensionat la două zile după ce a cerut rezilierea contractului încheiat, în 2009, de instituţie cu SC Artex Iternational Services SRL Bucureşti. Istoricul a refuzat ca instituţia să plătească 13 milioane de euro pentru reamenajarea spaţiilor de expoziţie ale muzeului, în condiţiile în care de aceşti bani se puteau cumpăra două clădiri istorice-simbol ale Clujului: Hotelul Continental, scos la vânzare cu 5 milioane de euro, şi Hotelul Melody, care costa 6 milioane de euro. „Suma era de 20 de ori mai mare decât cea reală. Am vorbit cu un omolog din Elveţia, care a precizat că la ei, în cea mai scumpă ţară din Europa, astfel de lucrări ar fi costat între 100.000 (365.000 de euro) şi un milion de franci elveţiei (3,6 milioane de euro). Precizez că în contract este vorba doar despre amenajarea expoziţiei, adică fără acoperiş, depozite, faţadizare”, a explicat Piso. Controalele făcute de Corpul de control al Ministerului Culturii, Corpul de Control al Primului Ministru, Curtea de Conturi Cluj, Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fsicală şi Garda Financiară nu au avut nicio finalitate. Însuşi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, gira contractul când în 2011 declara presei: „Au fost controale inclusiv de la poliţie, ANAF, Garda Financiară şi aceste rapoarte nu au stabilit lucruri ilegale”.
Curtea Muzeului de Istorie a Transilvaniei.
Dosarul, în sertarul DNA de patru ani
Dosarul, care a zăcut într-un sertar al DNA Cluj din 2010, a fost pus pe rol, la începutul săptămânii, când procurorii anticorupţie au demarat urmărirea penală împotriva Vioricăi Crişan, fostă directoare a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), pentru abuz în funcţie cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul. În dosar sunt cercetaţi pentru aceeaşi infracţiune fostul secretar general al Ministerului Culturii, Mircea Staicu, şi alţi trei funcţionari, Emilia Taloş (contabil şef al MNIT la data săvârşirii faptelor, Roxana Bălăuţă (fost director-adjunct în cadrul Ministerului Culturii) şi Constanţa Grosu (referent în cadrul Ministerului). SC Artex Iternational Services SRL Bucureşti este, de asemenea, cercetată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, în condiţiile în care funcţionarul public a produs un folos material necuvenit faţă de o persoană juridică. Documentul DNA relatează telegrafic faptele: în noiembrie 2009, s-a încheiat, fără licitaţie, un contract de amenajarea muzeală între MNIT şi SC Artex, de 13 milioane de euro. Fosta directoare Viorica Crişan, care acum este director pe arheologie, a semnat plata a 1,7 milioane de euro pe baza unor devize false, spun procurorii. Banii i-a obţinut printr-o suplimentare de fonduri de la Ministerul Culturii, de 1,7 milioane de euro, care s-a făcut ilegal, cu concursul secretarului general Mircea Staicu şi a celorlalţi funcţionari implicaţi în dosar. Beneficiarul „afacerii” a fost firma bucureşteană Artex, care a încasat 1,7 milioane de euro pentru un raport de 150 de pagini.
Cum să distrugi cea mai importantă colecţie istorică din Ardeal
În spatele acestei înşiruiri de fapte există o realitate mult mai tristă, şi anume, că din 2009, la câteva luni după încheierea contractului, una dintre cele mai importante colecţii istorice din România, care include peste 450.000 de piese, printre care tăbliţele de la Tărtăria, dar şi cea mai mare colecţie de artefacte dacice din lume, a fost împachetată şi dusă în depozitul clădirii Muzeului. „S-au desfăcut expoziţiile, tot mobilierul a fost aruncat, iar exponatele au fost băgate în beciuri. Problema este că în acest depozit umezeala este de peste 90 %, ceea ce înseamnă că primul patrimoniu din ţară, dacă luăm în considerare valoarea istorică, se distruge din 2009 încoace”, a susţinut, pentru „Adevărul”, Ioan Piso, fostul director al MNIT. Din 2009 şi până astăzi, activitatea expoziţională a celui mai important muzeu din Ardeal s-a rezumat la evenimente temporare, întrucât artefactele valoroase sunt în beciuri. De cealaltă parte, reprezentantul Muzeului, Gabriela Gheorgiu, a declarat pentru „Adevărul”: „Piesele din colecţiile MNIT sunt depozitate în condiţii de sigurnaţă şi nu există niciun pericol de degradare”. Totuşi, când am solicitat să vedem depozitul ni s-a spus că Legea nr. 311/2003- Legea muzeelor şi a colecţiilor publice interzice fotografierea artefactelor. Aceasta în condiţiile în care, oricum, piesele erau împachetate. Am cerut, apoi, doar să vedem spaţiul unde sunt depozitate colecţiile, însă din nou am fost refuzaţi. Gheorghiu a susţinut că se lucrează la modernizarea sălilor de expoziţie, însă nu ştie un termen de finalizare, asta depindând de fondurile muzeului.
Pentru o astfel de ilustraţie s-a plătit 14.000 de euro
Ministerul a plătit 14.000 de euro pagina
Contractul încheiat de Viorica Crişan în 2009 a fost pus în pericol de Ioan Piso, un fost director care a preluat conducerea MNIT în februarie 2010, după ce a demonstrat în instanţă că Ministerul l-a demis ilegal cu doi ani înainte. Piso a cerut o comisie de audit privind contractul cu Artex. A aflat că desemnarea firmei s-a făcut nu prin licitaţie, ci prin concurs de soluţii, care trebuia publicat cu 52 de zile înaintea datei limită.Anunţul s-a făcut într-un cotidian naţional cu 4 zile înainte de teremenul limită. În condiţiile în care pe 25 noiembrie s-a semnat contractul, firma Artex a încasat în următoarea lună suma de 1,7 milioane de euro. Dintre aceştia, 1,5 milioane de euro s-au plătit pentru „conceptul expoziţional”, adică pentru 105 pagini de text, însoţite de 105 ilustraţii ale viitoarelor standuri şi vitrine unde urmau să fie expuse piesele din colecţii. Aceasta înseamnă că pentru fiecare pagina s-a achitat circa 14.000 de euro. O mare parte din lucrare a fost făcută de angajaţii muzeului care au descris piesele respective. Restul de 200.000 de euro s-au achitat pentru împachetarea artefactelor şi demontarea vechilor standuri expoziţionale, operaţiuni care, de asemenea, s-au desfăşurat cu ajutorul angajaţilor muzeului.
Dat afară la două zile după ce a cerut restituirea banilor
Întrucât controalele făcute de instituţiile statului nu aveau niciun efect, Piso a convocat firma Artex, pe 6 iulie 2011, la o întâlnirea şi a cerut restituirea celor 1,7 milioane de euro. „La două zile, adică pe 8 iulie, ministrul Kelemen Hunor m-a dat afară, m-a pensionat pentru limită de vârstă, deşi acest lucru a era ilegal. Activitatea mea de bază este cea de profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, unde am cartea de muncă, iar funcţia de director general al muzeului o cumulez potrivit art. 35 din Codul muncii. Cartea de muncă nu poate fi decât una singură, iar aceasta se află la Universitate. Prin urmare, Universitatea şi nu Ministerul Culturii are competenţa de a dispune concedierea mea pentru limita de vârstă”, a explicat Piso. Ministrul Kelemen Hunor a negat, atunci, că scoaterea la pensie a lui Piso ar avea legătură cu cazul Artex. „Am dat în judecată Ministerul. Am câştigat la Curtea de Apel Bucureşti, dar am pierdut la Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie. Motivaţie lor era că între timp, adică după circa 6 luni, fusesem pensionat şi de la Universitate. Problema acestei soluţii este că nu poţi să judeci pe cineva retroactiv”, a detaliat istoricul. El crede că dosarul Artex a ajuns aşa de târziu să fie pus în lucru de către DNA, din cauză că banii au ajuns la oameni influenţi. „Ministrul Culturii nu mi-ar fi plătit salariile retroactiv şi eventualele daune morale din propriul buzunar, ci din cel al statului, adică din al nostru. Dacă recuperam banii plătiţi firmei Artex, aceştia trebuiau scoşi din buzunare mai simandicoase”, a precizat Piso. Un indiciu privind puterea celor se aflau în spatele afacerii este că la mai bine de o lună de la încheierea contractului s-a reuşit obţinerea de la Ministerul Culturii, condus atunci de Theodor Paleologu, a sumei de 1,7 milioane de euro. Banii au intrat în scurt timp în conturile Artex. Asta se întâmpla în condiţiile în care, cu câteva zile înainte, adică pe 21 septembrie 2009, Paleologu spunea, cu ocazia prezentării Raportului Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniu: „Trebuie să fim conştienţi ca 0,2% din PIB alocaţi Culturii nu este insuficient, ci ridicol pur şi simplu. S-a diminuat personalul din cauza condiţiilor financiare foarte proaste din minister". Piso crede că dosarul trebuie să includă şi persoane mai importante din Ministerul Culturii, întrucât „banii au mers mai departe”, nu la cei care apar în dosarul DNA.
Contracte cu Ministerul Culturii şi cel al Dezvoltării
În portofoliul firmei Artex intră Palatul Brukenthal (Sibiu), Muzeul Antipa din (Bucureşti), Galeria de Artă Românească (Bucureşti), Muzeul de Ştiinţe Naturale (Craoiva), Muzeul de Vânătoare (Sibiu), contractele fiind încheiate în 2008 şi 2009, când ministru era PDL-istul Theodor Paleologu. Un alt contract important câştigat de Artex este cel încheiat cu Primăria Sulina, de 12 milioane de euro, finanţat printr-un program al Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Site-ul www.romaniacurata.ro, arată că Fundaţia Culturală Artex a implementat între 2007 şi 2011, nouă proiecte, în valoare de 8,5 milioane de lei, axate pe „promovare a potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică” (Axa 5, domeniul de intervenţie 3).
Preţuri Comparative
Modernizarea salilor de expoziţie ale Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei – 13 milioane de euro
Vânzarea Hotelului Melody din centrul Clujului – 6 milioane de euro
Vânzarea Hotelului Continental din centrul Clujului – 5 milioane de euro
Modernizarea Muzeului Naţional Botşani – 2,8 milioane de euro
Muzeul Naţional de Artă al României - Muzeul Colecţiilor de Artă (Bucureşti) – 6,5 milioane de euro
Modernizarea Muzeului Naţional ”Brukenthal” Sibiu – Casa Albastră- 850.000 de euro
Citiţi şi
Vandalii şi celţii din Ardeal, subiect de expoziţie la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
Se încarcă comentariile...
