Cum au devenit gabori ţiganii din Ardeal? Obiceiul medieval prin care romii au luat numele celui mai important principe al Transilvaniei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gabor (Gabriel) Bethlen a fost cel mai bun principe al Transilvaniei.
Gabor (Gabriel) Bethlen a fost cel mai bun principe al Transilvaniei.

Cuvântul gabor este, în Ardeal, sinonim cu rom, ţigan. Povestea acestui termen ne duce în Evul Mediu în perioada în care Transilvania era condusă de Gabor Bethlen, principele  reformator care a modernizat ţara. Printre măsurile luate de acesta a fost şi acordarea de drepturi romilor, care în semn de recunoştinţă i-au luat numele.

În Dicţionarul de argou al Limbii Române cuvântul gabor are mai multe sensuri printre care şi cel de „ţigan ungur”. În Transilvania, termenul este folosit pentru a denumi generic romii. „Există o legendă în tradiţia comunităţii care spune că romii au fost eliberaţi de principele Gabor (Gabriel în română-nr) Bethlen. Romii aveau în acea vreme un statut social inferior, nu erau sclavi, dar avea un statut inferior. Erau undeva la limita societăţii. El i-a eliberat şi le-a oferit şansa de a se dezvolta şi de a se integra în societatea epocii. În semn de recunoştinţă aceştia au preluat numele de gabori de la prenumele principelui”, a explicat, pentru „Adevărul”, istoricul clujean Tudor Sălăgean, directorul Muzeului de Etnografie al Transilvaniei. Gabriel Bethlen (în maghiară Gábor Bethlen) a fost principe al Transilvaniei între 1613-1629.  

„Gabriel Bathory  este considerat, în mod just, ca fiind cel mai important principe din istoria Transilvaniei. Putem spune că a schimbat faţa principatului, l-a introdus în lumea modernă, prin măsurile reformatoare avansate, chiar pentru epoca acea, pe care le-a adoptat. Era un principe reformat- calvin, iar  multe dintre măsurile sale au fost în spiritului reformei religioase”, a spus Sălăgean. 

„Exista o tradiţie în Transilvania medievală şi premodernă ca cei eliberaţi de seniori, inclusiv iobagii, să ia numele de familie sau prenumele seniorului. Aceasta este explicaţia faptului că avem în Ardeal persoane cu numele unor mari familii nobiliare, cum ar fi Bathory, care de fapt nu au nicio legătură cu acele familii”

Tudor Sălăgean, istoric 

Obicei medieval: nume nobiliare pentru cei eliberaţi 


Legenda privind numele de gabori are la bază un obicei medieval recunoscut de istorici. „Exista o tradiţie în Transilvania medievală şi premodernă ca cei eliberaţi de seniori, inclusiv iobagii, să ia numele de familie sau prenumele seniorului. Aceasta este explicaţia faptului că avem în Ardeal persoane cu numele unor mari familii nobiliare, cum ar fi Bathory, care de fapt nu au nicio legătură cu acele familii”, a explicat istoricul. De asemenea, Gabor Bethlen a fost recunoscut pentru măsruile luate pentru emancipare claselor de jos. 

„A eliberat iobagi şi robi. A avut un program prin care fiii de iobagi erau încurajaţi să urmeze o şcoală, să aibă o educaţie. A introdus un sistem apropiat de cel al burselor de azi. De asemenea, principele îi sprijinea inclusv material pe fiii de nobili pentru a călători în Europa şi pentru a-şi desăvârşi educaţia la universităţi din Vest. A sprijinit literatura în limbile naţionale. A sprijinit puternic dezoltarea  educaţiei în Transilvania”, explică Sălăgean. În acest context, eliberarea romilor putea să facă parte dintr-un astfel de reformă a principelui Bethlen. Este posibil ca în paralel să fi încurajat romii să înveţe meserii pentru integrarea în societate. 

„Aproape toţi principii Transilvaniei au intentat procese de vrăjitorie, aceasta a devenit o tradiţie puternic înrădăcinată la curtea princiară. Multe procese aveau substrat politic. Mulţi istorici spun că vrăjitoria era un pretext pentru confiscarea averii”,  Tudor Sălăgean, istoric
elisabeta bathory foto

Elisabeta Bathory a fost verişoara Annei Bathory, ambele fiind acuzate de vrăjitorie. 

A intentat proces „târfei însângerate a diavolului”


În biografia domniei lui Bethlen există un moment care nu s-a încadrat în politica sa reformistă. Este vorba despre procesul de vrăjitorie  intentat Annei Báthory, verişoara mai celebrei Elisabeta Bathory.  Anana Batory s-a căsătorit la Cluj în 1608 cu Dionisie Banffy de Lasonc care a murit patru ani mai târziu, în 1612. Au locuit în centrul oraşului în casa Filstich, una din cele mai opulente şi râvnite clădiri ale oraşului. Clădirea a găzduit, în perioada ei de glorie, consilieri şi ofiţeri imperiali şi aristocraţi transilvăneni. În 1613 se recăsătoreşte cu Sigismund Josika.

 Anna a fost acuzată nu doar de vrăjitorie, modalitate prin care era acuzată că şi-ar fi ucis primul soţ, dar şi că ar fi fost amanta fratelui ei, principele Gabriel Báthory, despre care se ştia că era un mare iubitor de femei. Istoricii spun că Anna ar fi fost atrasă de magia neagră şi că făcea baie în sângele tinerelor virgine ca să-şi menţină frumuseţea. Faima ei ar fi fost depăşită doar de verişoara sa, Elisabeta Bathory.  

Presupusele practici vrăjitoreşti i-ar fi adus şi denumirile de „femeia-vampir“ sau „târfa însângerată a diavolului“. „Aproape toţi principii Transilvaniei au intentat procese de vrăjitorie, aceasta a devenit o tradiţie puternic înrădăcinată la curtea princiară. Multe procese aveau substrat politic. Mulţi istorici spun că vrăjitoria era un pretext pentru confiscarea averii”, susţine Sălăgean. 

Elita intelectuală a Europei, în Ardeal 

Gabriel Bethlen a înfiinţat la Alba Iulia o instituţie de învăţământ la nivel european. „A înfiinţat la Alba Iulia un colegiu academic unde predau profesori ce făceau partea din elita intelectuală a Europei. Sunt mărturii din acea vreme, care amintesc de un convoi mare cu care pline de cărţi pentru biblioteca Colegiului Reformat  din Alba. În preioada conducerii lui s-a dezvoltat  foarte puternic cultura, au apărut opere de referinţă, au apărut multe construcţii. În aproape în fiecare oraş important din Ardeal există cel puţin un monument legat de activitatea lui Bethlen. Există multe cărţi în bibliotecile din Transilvania care datează din vremea lui Bethlen”, explică istoricul. 

„Gabor Bethlen a fost unul dintre marii suverani ai Eruopei. Începând cu 1619 a fost lider al mişcării antihabsburgice din estul şi nordul Ungariei în contextul Războiului de 30 de ani. În 1619 a fost la un pas de a cuceri Viena. Bethlen a reformat armata, tranformând-o dintr-o armată medievală într-una modernăTudor Sălăgean, istoric 
gabriel bathory

Gabriel Batrory a lăsat vistieria principatului goală. 

Unul dintre marii suverani ai Europei 
 

„Gabor Bethlen a fost unul dintre marii suverani ai Eruopei. Începând cu 1619 a fost lider al mişcării antihabsburgice din estul şi nordul Ungariei în contextul Războiului de 30 de ani. În 1619 a fost la un pas de a cuceri Viena. Bethlen a reformat armata, tranformând-o dintr-o armată medievală într-una modernă. Războiul s-a schimbat foarte mult în acea perioadă, fiind foarte asemănător cu cel modern,  cu tranşee, cu sisteme de fortificaţii. El nu încuraja manifestările de eroism, încercând să cîştige războiul prin evitarea adversarilor. Vroia să-şi păstreze cât mai mult trupele intacte, probabil şi de aceea oamenii aveau mare încredere în el”, arată Tudor Sălăgean.  Cu toate că principatul a fost permenent angajat în războaie, Bethlen a lăsat plină vistieria. „A ştiut să gestioneze foarte bine situaţia, în epoca sa Transilvania a avut o prosperitate extraordinară. A găsit vistieria goală – după Gabriel Bathory şi a lăsat-o cu un milion de florini, fără să <<strângă cureaua>> , fără să afecteze cultura, armata, sau administraţia”, explică Sălăgean.  

Citeşte şi

 

Cum a devenit „Varza à la Cluj” mâncarea regilor: reţete delicioase din Ardealul de acum 400 de ani

EXCLUSIV Ardeleni în Marele Război. Moţul care l-a trădat pe Împărat a fost decorat de Rege şi a văzut America 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite