Cum va arăta hotelul bizar din centrul Clujului şi de ce primarul Boc este acuzat de „minciună grosolană” FOTO
0
Primarul Emil Boc a susţinut că vinovată pentru clădirea bizară din centrul Clujului este Comisia monumentelor din Bucureşti, care a decis „peste capul” autorităţilor locale. Decanul Facultăţii de Arhitectură, Şerban Ţigănaş, susţine însă că aceasta este o „minciună grosolană”.
Hotelul cu formă bizară care se construieşte în centrul Clujului a determinat reacţii dure din partea cetăţenilor. Mai multe persoane publice au luat atitudine pe reţelele sociale, într-o petiţie pe un site specializat se cer „explicaţii din partea administraţiei şi acţiuni în sensul responsabilizării celor îndrituiţi”, iar clădirea a devenit subiect de memă (n. red - montaj foto), fiind comparată cu un coşciug, un vapor sau un vehicul din „Războiul stelelor”. Clădirea de formă dreptunghiulară, modernă, cu cinci niveluri, a fost ridicată într-o rezervaţie arhitecturală cu imobile datând din secolele 18-19, obturând vederea asupra zidului medieval al oraşului.
Investiţia aparţine omului de afaceri sibian Dumitru Ghişe, cotat de Forbes cu o avere de 27-28 milioane de euro, care a început demersurile de construire din 2006, iar clădirea a prins contur în primele zile ale anului 2021.
Boc dă vina pe Bucureşti
Având în vedere reacţiile publice, primarul Emil Boc a dat explicaţii, marţi, în Comisia de urbanism. „Nici mie nu-mi place cum arată”, a susţinut el. Edilul-şef a dat vina pe Comisia Monumentelor din Bucureşti care a avizat proiectul, în ciuda opoziţiei autorităţilor locale: „În decurs de 12 ani, trei decizii ale Comisiei monumentelor din Cluj au fost infirmate de Comisia din Capitală. După ce a venit avizul de la Bucureşti, noi nu mai puteam să facem nimic”.
Şefa Departamentului Juridic, Aurelia Rus, a precizat că au existat trei procese în care vecinii au cerut anularea autorizaţiei de construire. „În condiţiile în care au existat toate avizele prevăzute de lege pentru autorizaţie, dacă am fi respins cererile investitorului, puteam fi daţi în judecată fie printr-o acţiune civilă sau penală”.
Concluzia primarului a fost că, practic, proiectul a fost avizat de Comisia monumentelor din Bucureşti fără a se ţine cont de autorităţile locale, care nu mai puteau face nimic.
Aşa va arăta la final hotelul de pe strada Avram Iancu.
„O minciună grosolană”
Şerban Ţigănaş, decanul Facultăţii de Arhitectură, din cadrul UTCN, şi unul dintre cei mai respectaţi arhitecţi clujeni, a declarat, pentru „Adevărul”, că afirmaţiile primarului reprezintă „o minciună grosolană” şi spune că sunt importante avizele de urbanism, în sensul că fără acestea nu poate fi promovat un plan urbanistic, dar consilierii locali nu sunt obligaţi să-l voteze. „Altfel, de ce s-ar mai vota în Consiliul local?”, spune Ţigănaş.
Arhitectul a precizat că sunt două elemente distincte în construirea unei clădiri: unul urbanistic şi altul tehnic. Un proiect ajunge în faţa Comisiei de urbanism din cadrul Primăriei, care este formată din arhitecţi şi din angajaţi ai instituţiei. „Majoritatea în această Comisie este formată din angajaţi ai Primăriei şi este prezidată de primar, ceea ce nu mi se pare normal. Comisia trebuie formată din specialişti”, explică Ţigănaş. Astfel, această Comisie dă un aviz consultativ pentru proiecte arhitectului-şef al oraşului. „Arhitectul şef poate sau nu să ţină cont de acest aviz. Apoi, arhitectul-şef trimite proiectul în Consiliul local unde se dezbate, iar consilierii pot, motivat, să respingă proiectul. Consilierii puteau să respingă proiectul, dar au dormit la comandă”, explică decanul Facultăţii de Arhitectură.
Abia după ce proiectul trece de Consiliul local se ajunge la faza tehnică, la care, într-adevăr, arhitectul-şef nu poate decât să semneze autorizaţia de construire, dacă există toate documentele necesare.
Soluţie de avarie
„Această ultimă fază este tehnică, dar până aici, avem faza urbanistică, adică una politică. De aceea, se votează în Consiliul Local, pentru că aleşii au un cuvânt de spus asupra modului în care va arăta oraşul”, a spus Ţigănaş. Întrebat despre responsabilitatea acestui proiect, decanul Facultăţii de Arhitectură a susţinut că ea aparţine, în principal, zonei politice: consilierii locali, primarul, arhitectul-şef al oraşului. „În ceea ce priveşte urbanismul clujean, pot spune – şi cei atenţi cunosc acest fapt - că se face uz de putere politică extraordinar”.
Emil Boc l-a mandatat, la finalul discuţiei, pe arhitectul-şef să încerce o negociere cu firma de arhitectură de modificare a faţadei clădirii, aspectul care deranjează cel mai mult. Primarul a fost totuşi circumspect că la acest nivel al construcţiei se mai poate face ceva: „Măi, fraţilor, când veniţi cu puncte de vedere trebuie să veniţi cu lucruri ce se pot face!”.
Internauţii au făcut glume pe seama clădirii din centrul oraşului. Fotomontaj: Antoniu Bumb
„E exagerat să faci un zid de clădiri în faţa unui zid medieval”
Arhitectul Szabolcs Guttmann, fost şef al Comisiei monumentelor din Cluj, a susţinut pentru „Adevărul” că cea mai mare problemă este „volumetria. Eu zic că astfel de intervenţii majore sunt de interes public şi se putea face un concurs de volumetrie. Astfel, puteam să fim mândri de această clădire”. Arhitectul a mai susţinut că imobilul se întinde neîntrerupt pe 3-4 loturi istorice: „Se putea cere ca imobilul să aibă faţadă, şi nu calcan. E exagerat să faci un zid de clădiri în faţa unui zid medieval. Clădirea trebuia tronsonată în 2-3 loturi, cu nişte faţade care nu se leagă cu front continuu, mai ales pe partea unde avem de pus în valoare zidul medieval”.
„Primăria putea să zică stop”
Arhitectul Adrian Borda, coordonatorul echipei care a realizat cel mai nou Plan Urbanistic General al oraşului, a susţinut: „Acolo toată intervenţia este în neregulă. Comisia monumentelor de la Cluj a respins de vreo 4 ori. A ajuns la Bucureşti, în peninsula balcanică, şi lucrurile s-au rezolvat. Tot ce vedem e consecinţa acestei intervenţii.” Arhitectul a precizat că totuşi „primăria avea un cuvânt de spus, dacă ar fi existat interes”. „Pentru a se ajunge la o clădire aşa de bizară s-a mai demolat o casă interesantă şi s-a întins proiectul pe nu ştiu câte parcele. Regulamentul PUG spune că nu te poţi întinde pe mai multe parcele şi să schimbi scara şi ritmul străzii. Proiectul trebuia tot respins. Este construit în curtea unui palat, la câţiva metri de ferestrele palatului. E anormal”, a mai spus arhitectul.
Borda spune că mai multe reguli ale PUG au fost încălcate pentru această construcţie: „Reguli privind distanţele faţă de clădirile vecine. PUG-ul nu permite unificarea parcelelor. Mai multe lucruri făceau imposibilă intervenţia”.
Borda a mai spus că proiectul putea fi blocat în mai multe momente. „PUZ- s-a făcut exact cum i-a căzut bine proprietarului. Nimeni nu a avut nicio obiecţie, şi Primăria l-a aprobat, şi Comisia monumentelor de la Bucureşti. Proprietarul a vrut să înghesuie cât se poate de mult clădirea. A găsit cum să deschidă nişte porţi, nişte uşi.”
Întrebat ce putea să facă Primăria în acest caz, Borda a spus: „Să ceară reguli corecte pentru PUZ, regulile astea nu sunt corecte. Aici avem lucruri importante, prima grădină botanică, copacii, nu te poţi apropria de faţada palatului, nu trebuia să permită demolarea casei frumoase cu semnificaţie istorică a lui Ionel Pop.”
Borda a spus că stilul arhitectural al clădirii ţinea de Comisia monumentelor şi de Primărie: „Legea spune clar nu pot fi autorizate clădiri care contravin „bunelor moravuri” ale arhitecturii. Primăria putea să zică stop. Primăria gestionează oraşul”.
Arhitectul Adrian Borda spune că pentru ridicarea clădirii s-au încălcat mai multe prevederi ale PUG-ului. FOTO: Holok D. Emőke
„Avem nevoie de un PUZ de centru istoric protejat”
Arhitectul Şerban Ţigănaş, fost preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, a susţinut că această discuţie cu privire la hotel este destul de tardivă, deoarece acum nu se mai poate face nimic, iar, pe de altă parte, pentru o analiză estetică, ar trebui totuşi să aşteptăm să vedem cum va arăta clădirea finalizată. „Evident, clădirea e foarte discutabilă. Sunt vizibile nepotriviri faţă de locul respectiv. (...) Centrul istoric protejat al Clujului nu a avut niciodată un Plan Urbanistic Zonal de centru istoric protejat aşa cum prevedea PUG-ul. Asta însemna că o echipă de specialişti trebuia să analizeze parcelă cu parcelă, casă cu casă, ce şi cum se poate construi. Pentru aceasta primăria trebuie să aloce o sumă consistentă de bani. Pe de altă parte, am fi asiguraţi că pe următorii zeci de ani nu vom mai avea asemenea construcţii”.
Vă recomandăm să mai citiţi;
Hotel peste grădina conţilor Bethlen
Se încarcă comentariile...
