Cum a ajuns o fotografie de pe Facebook să reaprindă discursul naţionalist de tipul „afară cu ungurii din ţară“. Explicaţiile specialiştilor

Cum a ajuns o fotografie de pe Facebook să reaprindă discursul naţionalist de tipul „afară cu ungurii din ţară“. Explicaţiile specialiştilor  

O fotografie cu o maşină a Poliţiei Locale Odorheiul Secuiesc inscripţionată şi în limba maghiară a devenit virală pe reţelele de socializare şi a dus la un adevărat scandal în mediul online. Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ explică de ce românii au perceput imaginea ca pe un afront.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un student din Iaşi, Eduard Popescu, a fotografiat, vineri, la Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, o maşină de Poliţie pe care scrie „Helyi Rendorseg – Szekelyudvarhely” adică „Poliţia Locală Odorheiul Secuiesc“. Automobilul a fost pozat dintr-un unghi în care se vedea doar inscripţia în limba maghiară, deşi maşina era marcată şi în română.

Fotografia a devenit viral şi a generat sute de comentarii ale internauţilor, multe dintre ele având un limbaj licenţios şi degenerând într-un discurs de tipul „afară cu ungurii din ţară“ sau „cine au fost primii în Transilvania, românii sau maghiarii“. „Maşinile Poliţiei locale sunt inscripţionte bilingv, având în vedere că peste 90% din populaţie este maghiară în oraş. Mi se pare un lucru normal şi legal“, a declarat primarul localităţii Odorheiul Secuiesc, Bunta Levente-Zoltán. Legea prevede că, în localităţile în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, „autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective“.

 
„Gestul a fost perceput ca pe un afront deoarece are legătură cu un simbol românesc. Poliţia este un simbol al Statului Român, întrucât ordinea publică este un atribut foarte important al Statului”
 
Vasile Dâncu, sociolog
 

Simbolurile, subiect sensibil al relaţiilor româno-maghiare

 
„Există în Transilvania o mare sensibilitate legată de problemele interetnice, mai ales când vorbim despre simboluri. E adevărat că există o reglementare care permite inscripţiile bilingve şi extinzând legea, putem spune că aveau dreptul la o asemenea inscripţie. Acest lucru contează mai puţin în ceea ce priveşte reacţiile oamenilor, întrucât gestul a fost perceput ca pe un afront deoarece are legătură cu un simbol românesc. Poliţia este un simbol al Statului Român, întrucât ordinea publică este un atribut foarte important al Statului”, a declarat pentru „Adevărul” sociologul Vasile Dâncu. 
 
Clujeanul susţine că la nivel raţional tensiunile interetnice au dispărut în mare măsură. „Atunci când măsurăm tensiunea interetnică observăm că a dispărut în mare măsură sau că nu mai are magnitudinea sociologică din anii 90. Astăzi, dacă îi întrebăm pe români despre maghiari şi invers, oamenii se raportează raţional, recunoscându-i celuilalt dreptul la identificare, la limbă, la tradiţii. Acestea sunt lucruri câştigate în ceea ce priveşte raporturile dintre români  şi maghiari, însă la nivel de simboluri există o tensiune care va dispărea odată cu dispariţia unor generaţii”, a mai arătat Dâncu. 
 
„Dacă aceste manifestări sunt legale, dacă parlamentrul  a votat o lege în acest sens, politicienii trebuie să facă educaţie pentru respectarea legii, nu să păstreze ambiguitatea dublului discurs. Când vine vorba însă de a câştiga voturi şi politicienii români, şi ei maghiari sunt la fel”,  
 
Vasile Dâncu, sociolog
 

Politicienii au „căpuşat” conflictul româno-maghiar

 
Sociologul a mai arătat că tema conflictului româno- maghiar este una care va fi „vie mereu”: „În anii de după Revoluţie au existat şi încă mai există români de genul fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, dar şi unguri precum László Tőkés, care au încercat să căpuşeze această temă pentru capital electoral, aşa s-au putut menţine această tensiune latentă. Nu este un lucru periculos, dar există o mare sensibilitate în ceea ce priveşte simbolurile”.

Dâncu mai crede că politicienii nu vor renunţa la discursul dublu legat de drepturile minorităţilor. „Întotdeauna discursul politicienilor pe această temă a fost dublu, păstrând latura naţionalistă , dar şi o dimensiune europeană; cele două poziţii sunt greu de conciliat. Politicienii ar trebui să participe la construirea unor conştiinţe colective, iar dacă aceste manifestări sunt legale, dacă parlamentrul  a votat o lege în acest sens, politicienii trebuie să facă educaţie pentru respectarea legii, nu să păstreze ambiguitatea dublului discurs. Când vine vorba însă de a câştiga voturi şi politicienii români, şi ei maghiari sunt la fel”,  a mai precizat sociologul.
 
Întrebat care ar fi fost reacţiile dacă fotografia ar fi prezentat şi înscipţiile în limba română ale maşinii de Poliţie, Dâncu a spus: „Cred că scandalul ar fi ieşit la fel. Sunt absolut sigur. În materie de inscripţii bilingve şi mai ales când vorbim despre simboluri nu am evoluat prea departe, poate şi pentru că subiectul a fost exploatat de maghiari în momente şi locuri nepotrivite. S-ar putea ca după câteva decenii să nu mai fie o problemă. Românii simt că insistenţele pe aceste plăcuţe şi inscripţii sunt făcute ca să creeze tensiune, să redeschidă teme naţionaliste, ei nu sunt convinşi de necesitate acestor măsuri pentru păstrarea identităţii etnice a maghiarilor”. 
 

Ce spune psihologul

 
„Mi se pare că relaţiile etnice în România nu au fost discutate după standarde şi într-un context european. Aceste relaţii au fost mereu grevate de tarele trecutului şi de suspciunile prezentului pentru că  n-am  avut politicieni sau o societate civilă care să abordeze aceste lucruri într-un discurs european”, a susţinut psihologul Daniel David, autorul volumului „Psihologia poporului român”. Din această cauză, psihologul crede că: „ori de cîte ori apar astfe de lucruri, pe bună dreptate, oamenii reacţionează emoţional, întrucât nu există standarde şi reguli de abordare. Dă legea dreptul la astfel de inscripţii bilingve? Dacă da, politicienii trebuie să spună aceste lucruri explicit. Altfel, când oamenii văd o astfel de chestie, pe bună dreptate, se inflamează crezând că e violată legea românească”. David spune că politicienii presaţi de UE dau legi care au la bază principii multiculturale, dar în faţa alegătorilor susţin discursuri naţionaliste. „Eu nu spun că e bine sau e rău să avem inscripţii bilingve. Eu vorbesc despre principiul conform căruia trebuie să stabilim care e legea, o facem cunoscută şi ne-o asumăm. Trebuie să eliminăm ipocrizia politicenilor”, a mai arătat psihologul.
 
„Majoritatea românilor din secuime şi din zonele unde populaţia minoritară are o podere mai mare de 20% nu cred că sunt conştienţi de toate drepturile pe care le au prin lege etnicii maghiarii. Policitienii evită să şi le asume şi să le explice.”
Daniel David, psiholog
 

Abordare europeană

 
El a dat şi un exemplu de abordare europeană: „Cât de mult apreciază europenii Transilvania când e prezentată într-un discurs european de prinţul Charles. Când un politician român vorbeşte despre Transilvania nimeni nu-l bagă în seamă, pentru că nu are un discurs clar european”. 
 
Întrebat care ar fi fost reacţia oamenilor dacă fotografia ar fi arătat şi înscripţia în română, David a spus: „Ar fi existat acest gen de reacţie, pentru că majoritatea românilor din secuime şi din zonele unde populaţia minoritară are o podere mai mare de 20% nu cred că sunt conştienţi de toate drepturile pe care le au prin lege etnicii maghiarii. Policitienii evită să şi le asume şi să le explice.” 
 

"Merită să ne isterizăm pentru asta"?

 
Un colaj de fotografii cu maşina văzută din mai multe unghiuri a apărut pe paghia de Facebook „MaghiaRomânia”. Astfel, putem observa că maşina este inscripţionată şi în limba română. Ataşat este următorul mesaj: „Aparent, umblând pe diverse pagini şi citind comentariile (fiindcă din păcate mi-i rău şi nu-s în stare de altceva), rămân cu impresia că poza cu maşina buclucaşă, care a aprins azi interneţii româneşti, serveşte doar ca pretext pentru anumite categorii de români şi maghiari să arunce cu injurii de cea mai joasă speţă unii în alţii. Putea fi şi un drapel, un nume de stradă sau orice altceva, principalul este că există un cârlig de care să fie agăţate diversele, măruntele şi meschinele frustrări naţionaliste. Mă gândesc în astfel de momente... oare pagina noastră chiar are un rost? Chiar reuşim să aducem vreo contribuţie?... Şi chiar e cel mai important lucru din lume cititul şi scrisul de comentarii agresive pe net sub o poză cu o cutie colorată de tablă într-o minunată zi de weekend? Refuz să cred că a venit epidemia şi dintr-o dată pe toţi îi doare burta, capul, etc. şi nu au dispoziţia şi energia să facă ceva constructiv sau relaxant. Şi mă mai gândesc acum, noi ăştia corcituri ca mine, ce să facem? Cu cine să ne luăm la harţă să ne refulăm frustrările şi furia? Sau să stăm doar pe margine cu popcorn?”. 
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările