Cum a evoluat inteligenţa umană de-a lungul timpului. De ce suntem mai deştepţi decât bunicii noştri
0Fiecare generaţie înregistrează un scor al coeficientului de inteligenţă mai mare decât al generaţiei anterioare. De ce? Răspunsul la întrebare este ideea centrală a cercetătorilor filosofului James Flynn. Acesta consideră că factorii de mediu ar juca un rol mai important în dezvoltarea oamenilor decât moştenirea lor genetică. Specialiştii numesc cercetările sale „Efectul Flynn”.
Suntem mai deştepţi decât bunicii noştrii? Ori doar gândim diferit? James Flynn, un filosof moral cu nenumărate studii publicate şi prezentate în faimoase instituţii de educaţie din lume, a dezvoltat o teorie cunoscută sub numele de „Efectul Flynn”: IQ-ul creşte de la o generaţie la alta, iar factorii de mediu în care trăieşte omul joacă un rol mai important decât materialul său genetic.
Potrivit prezentării făcute pe site-ul Universităţii Cambridge, Flynn este profesor emerit la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, instituţie care i-a acordat medalia de aur din pentru cariera sa de cercetare. A ţinut prelegeri şi la Universitatea Cambridge.
Filosoful explică, în intervenţia sa de la conferinţele TEDx, care sunt motivele pentru care noi suntem mai isteţi decât înaintaşii noştrii de sânge.
Acesta spune că dacă oamenii de acum un secol ar fi evaluaţi după norme moderne ar avea un IQ mediu de 70, iar dacă oamenii de azi ar fi testaţi după normele de acum un secol ar avea un IQ mediu de 130. În mod normal, 70 e scorul pentru retard mental, iar 130 e limita de demarcaţie pentru a fi înzestrat, explică filosoful.
El vine cu o altă alternativă pe care o argumentează plecând de la ipoteza ce ar vedea un marţian-arheolog care ar călători în timp pe Pământ:
„Să ne imaginăm că un marţian ar veni pe Pământ şi ar găsi o civilizaţie în ruine. Iar acest marţian ar fi un arheolog, şi ar găsi scoruri, ţinte de tir pe care oamenii le foloseau când trăgeau cu arma. S-a uitat prima oară la anul 1865, şi a aflat că, într-un minut, oamenii au nimerit centrul ţintei doar cu un glonţ. Iar în 1898 a aflat că au nimerit ţinta cu cinci gloanţe într-un minut. În 1918 au nimerit ţinta de 100 de ori. Iniţial, acel arheolog ar fi dezorientat. Ar spune, uite, testele acestea au fost proiectate pentru a afla cât de stăpâni erau oamenii pe stabilitatea mâinilor, cât de bună era vederea lor, dacă aveau control asupra armei lor. (...) Dacă acel marţian s-ar uita la câmpurile de luptă, ar afla că oamenii aveau doar muschete pe vremea Războiului Civil şi că aveau puşti cu repetiţie pe vremea Războiului dintre Spania şi America, apoi au avut mitraliere în Primul Război Mondial. Cu alte cuvinte, cauza era echipamentul pe care-l avea fiecare soldat obişnuit, nu agerimea privirii sau stabilitate a mâinii“.
Un alt exemplu pe care-l dă în discursul său la TEDx e legat de faptul că examenele din 1910 ale elevilor de 14 ani din statul american Ohio cuprindeau informaţii concrete evaluate din punct de vedere social – cuprindeau întrebări de genul: care sunt capitalele celor 44 sau 45 de state americane?
La examenele din 1990, din acelaşi stat american, toate întrebările de la examene erau despre abstractizări – de genul: de ce cel mai mare oraş al unui stat e rareori capitala acestuia. Concluzia lui duce nu doar la faptul că educaţia s-a schimbat, ci şi că azi oamenii sunt învăţaţi să ia ipoteticul în serios, să folosească abstractizări, să facă legături logice între acestea.
Schimbări considerabile s-au produs şi pe piaţa muncii. În 1900, 3% din americani aveau profesii solicitante din punct de vedere cognitiv. Azi, procentul a crescut la 35%. Vorbim de profesii precum: avocat, doctor, om de ştiinţă, profesor, tehnician, IT-ist.
„Acum o gamă mare de profesii au exigenţe cognitive. Putem face faţă termenilor angajării în serviciu în lumea modernă numai dacă suntem flexibili din punct de vedere cognitiv. Nu numai că avem mult mai mulţi oameni cu profesii solicitante cognitiv. Profesiile au fost ridicate pe o treptă superioară“, concluzionează James Flynn.
Potrivit acestuia, dezbaterea morală a câştigat teren în ultimul secol în state dezvoltate precum SUA deoarece ipoteticul este luat în serios, dar se caută şi legături logice:
„Cu alte cuvinte, oamenii de demult erau ancoraţi în obiceiurile şi atitudinile concrete pe care le-au moştenit. Nu luau în serios ipoteticul, iar fără ipotetic e foarte dificil să vii cu argumente morale“.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
