Cum „a sponsorizat“ Clujul soţia, cabana şi concediile lui Horea Uioreanu. Liberalul „întorcea“ 15% din finanţările aprobate la Consiliul Judeţean

Cum „a sponsorizat“ Clujul soţia, cabana şi concediile lui Horea Uioreanu. Liberalul „întorcea“ 15% din finanţările aprobate la Consiliul Judeţean

Horea Uioreanu şi fosta soţie, Elena. FOTO: Arhivă personală

Pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, Horea Uioreanu, fostul preşedinte liberal al Consiliului Judeţean Cluj, a instituit regula “întoarcerii” către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului, se arată în motivarea condamnării acestuia la 6 ani şi jumătate de închisoare. Banii erau folosiţi pentru a asigura familiei Uioreanu un venit lunar de 20.000 de lei pentru diverse cheltuieli.

Ştiri pe aceeaşi temă

“Odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, inculpatul Horea Uioreanu a înţeles că, orice alocare bugetară din partea Consiliului Judţenea Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă”, se arată în motivarea hotărârii prin care Tribunalul Cluj l-a condamnat pentru luare de mită, în luna mai, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, la 6 ani şi 6 luni.

În dosar au mai fost condamnaţi oamenii de afaceri Ioan Bene (3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare), Vasile Pogăcean (3 ani de închisoare cu executare). De asemenea, consilierul judeţean PNL, Ioan Petran, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Cei trei se află din 30 martie 2015 sub control judiciar. Hotărârea a fost luată în luna mai a acestui an, dar motivarea  fost făcută publică zilele trecute. Între timp, Uioreanu a făcut recurs, care se va judeca anul viitor de către Curtea de Apel Cluj. 
 

Stare de fapt

“Investigaţiile penale din prezenta cauză vizează modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul HOREA UIOREANU, după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o manieră în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, scopul unic fiind acela de obţine foloase materiale necuvenite. Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, inculpatul HOREA UIOREANU a înţeles că, orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă”, se arată în motivare. 
 

Uioreanu15%

 
În motivarea Tribunalului se arată că instanţa “reţine probaţiunea cauzei faptul că, pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul HOREA UIOREANU a instituit regula „întoarcerii” către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului. De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual, finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii (indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale) acceptau întoarcerea comisionului de 10-15%, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plată ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare.” 
 
Şeful de cabinet al lui Horea Uioreanu, Răzvan Pop, ţine evidenţa mitei luate pe un laptop. “Evidenţa extrasă din conţinutul calculatorului consemnează exact sumele şi datele indicate de martorul P.R. cu prilejul audierii sale. Realitatea acestor consemnări este valorizată şi susţinută prin coroborarea datelor indicate în calculator şi în ce priveşte sumele de bani depuse în contul mamei inculpatului Horea Uioreanu pentru achitarea ratelor bancare aferente creditului acordat de Banca Transilvania. Astfel, spre exemplu, după ce la data de 9 ianuarie 2014 inculpatul HOREA UIOREANU a primit de la inculpatul VASILE POGĂCEAN. suma de 30.000 lei, la data de 14.01.2014 în contul mamei lui U.H.a intrat suma de 20.000 lei, ca plată rată credit, împrejurare confirmată şi prin extrasul de cont obţinut la dosar cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi. Tot din sumele primite cu titlu de mită a fost plătită de martorul RAZVAN MARIUS POP .şi rata de 15.000 lei din data de 18.12.2013 în contul aceluiaşi credit luat de la Banca Transilvania sau la data de 10.02.2014 când a plătit suma de 3.600 lei. (filele 25-28, 64-70, vol.IV).”
 

Bani pentru cabană, covoraşe, aspirator 

 
Răzvan Pop gestiona şi cheltuielile generate de edificarea cabanei de la munte a lui Horea Uioreau:  “Cabană ridicată de martorul F.M. care, audiat fiind a confirmat primirea sumelor de bani exclusiv de la martorul P.R., persoană cu care însuşi inculpatul i-a cerut să ţină legătura pentru toate demersurile necesare, achiziţii materiale, plăţi muncitori, etc.(filele 296-302, vol. II) Potrivit evidenţei extrase din calculator pentru edificarea cabanei s-au cheltuit peste 41.000 de euro, din această sumă costurile aferente activităţilor realizate cu martorul F.M., în perioada 2012-2013, fiind de aproximativ 26.000-28.000 de euro, aşa cum însuşi martorul a arătat. În susţinerea afirmaţiilor sale, martorul F.M. a arătat că toate cheltuielile aferente construirii cabanei au fost evidenţiate de el într-o agendă, unde a notat explicaţii detaliate ale destinaţiei sumelor de bani şi că, de asemenea, a păstrat toate bonurile fiscale de achiziţii materiale. Aceste documente au fost predate de martor la data de 10 iunie 2014, ele fiind consemnate în procesul verbal încheiat cu ocazia predării actelor. Agenda, facturile fiscale şi bonurile au fost anexate la dosar într-un plic sigilat cu sigiliul PNA 218”.

Din evidenţa din calculator rezultă că “într-adevăr, începând cu toamna anului 2012, sistematic, sume de bani din cele gestionate de martorul RAZVAN MARIUS POP ., au primit destinaţia de cheltuieli pentru nevoile de ridicare a cabanei şi apoi de dotare a acesteia. Arătăm că în perioada 2 octombrie 2012- 16 ianuarie 2014, a fost cheltuită potrivit evidenţei electronice suma totală de 181.767 lei - echivalent a peste 41.000 de euro (pentru plata taxelor obţinerii actelor, avizelor, autorizaţiei, manoperă, cărămidă, geamuri termopan, betoane, instalaţii electrice, faianţă, scară interioară, corpuri de iluminat, saltele, aşternuturi de pat, perne, calorifere, chiuvete, pervaze, covoraşe, aspirator, cuptor electric, cafetieră, etc).”
 

Finaţa firma soţiei

 
O altă destinaţie a sumelor primite cu titlu de mită “a fost de finanţare/creditare a societăţii SC Versatil UE Consult SRL (cu obiect de activitate consultanţă pentru afaceri şi management-nr) deţinută de fosta sa soţie. Astfel, aşa cum arată martorii Razvan Marius Pop .şi C.A.- contabila firmei, P.R. remitea lunar suma de 7.000 lei către martora C.A.. Potrivit mărturiei acesteia, în perioada decembrie 2012-decembrie 2013, sumele necesare achitării tuturor taxelor şi cheltuielilor din cadrul societăţii V., care se ridicau la 7.000 lei lunar, erau primite exclusiv de la martorul RAZVAN MARIUS POP .. Aceste sume se regăsesc atât în evidenţa laptopului percheziţionat informatic cât şi în extrasele de cont ale societăţii V.U.C., ele fiind destinate plăţii ratelor de leasing ale maşinii achiziţionate pe firmă, a ratelor la asigurarea casco, şi a celorlalte cheltuieli aferente taxelor şi impozitelor. Potrivit evidenţei din calculator, în perioada aprilie 2013-decembrie 2013 P.R. a remis contabilei C.A.suma totală de 51.700 lei (echivalent a 11.750 euro) pentru ca aceşti bani să fie depuşi în numerar în contul  societăţii V.E.C.în vederea plăţii diverselor cheltuieli ale firmei. Notările din evidenţa electronică rezultată la percheziţia informatică se coroborează la detaliu cu evidenţa din extrasul de cont al SC V.E.C.SRL comunicat la dosar de Banca Transilvania.” Elena Uioreanu a divorţat de soţul ei după începerea anchetei care l-a vizat. 
 
Banii din mită aveau însă şi alte destinaţii. “Din aceeaşi evidenţă tabelară rezultă că din banii primiţi ilicit de inculpatul HOREA UIOREANU au fost plătite şi taxe ale inculpatului la asociaţia de vânători, anvelope pentru maşinile acestuia, carburant, diverse reparaţii la maşini, bilete de avion pentru vacanţe, asigurări medicale de vacanţă, şi altele”, se mai arată în motivare. 
 

Uioreanu cheltuia lunar 20.000 de lei 

 
Din motivare rezultă că Uioreanu cheltuia mult mai mulţi bani în comparaţie cu ceea ce a câştiga: “Aşadar, s-a constatat că, deşi inculpatul HOREA UIOREANU realiza din veniturile licite (indemnizaţia de preşedinte al CJ Cluj şi dividende din cadrul unei societăţi comerciale) suma lunară de cea 6.000 lei, acesta cheltuia, tot lunar, sume cu mult peste posibilităţile sale financiare, fiind evident că, toate aceste resurse proveneau de fapt din fapte de corupţie. De altfel, în acest sens este foarte grăitoare declaraţia martorului P.R. care a arătat cu titlu de exemplu felul în care a dispus inculpatul HOREA UIOREANU cheltuirea unei tranşe de 20.000 lei primită ca mită:
<<…. Exemplificativ asupra cheltuielilor lunare ale lui U.H.pe care eu le gestionam şi le achitam din sumele de bani primite de la diverşi oameni de afaceri pentru el arăt următoarele împrejurări din datele notate de mine în evidenţa ce am ţinut-o în acest sens: după ce în 05.10.2013 am primi suma de 20.000 lei de la B.I. pentru preşedintele U., în aceeaşi zi am achitat numitului C.M. suma de 6000 lei, la data de 07.10.2013 am dat contabilei de la V. suma de 7000 lei, tot în aceiaşi zi am plătit rata la bancă pe numele lui U.R. în sumă de 6000 lei iar în data de 09.10.2013 i-am dat preşedintelui U. în mână suma de 1000 lei pentru diverse cheltuieli. Astfel că, în decurs de 5 zile am cheltuit întreaga sumă de 20.000 lei anterior primită…..>>”.
 

Ce a făcut Uioreanu

 
În ceea ce priveşte starea de fapt, magistraţii au reţinut:
"Sub aspectul stării de fapt s-a reţinut pe scurt, în privinţa inculpatului HOREA UIOREANU aceea că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul VASILE POGĂCEAN. suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea S.C.SRL deţinută de inculpatul VASILE POGĂCEAN.. (10 acte materiale).
În acelaşi timp, s-a reţinut că inculpatul HOREA UIOREANU, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul Ioan Bene  suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c), alin. 3 lit. a şi alin.   4   lit.   a   şi   b  din  Legea 215/2001  a  administraţiei  publice  locale,   să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul B.I. (7 acte materiale).
S-a reţinut şi faptul că inculpatul HOREA UIOREANU la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul Ioan Bne. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.20049, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napoca. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de suspectul F.A.F.S., ce atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă - sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită.
La data de 13 mai 2014  acelaşi inculpat a convenit cu inculpatul B.I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napoca. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de suspectul F.A.F.S., acte care au fost semnate din partea societăţii N. de martorul F.M., care a acţionat fără vinovăţie (2 acte materiale).
În final s-a reţinut şi că inculpatul HOREA UIOREANU la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul P.I. a pretins de la inculpatul D.G.R.- director de dezvoltare al SC Uti SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective (cu referire la cele prev. de art. 104 alin. 1 lit. b, alin. 3 lit. a din Legea 215/2001), să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a a primit efectiv 5.000 euro.
În fine, se arată că inculpatul D.G.R. în calitate de director de dezvoltare al SC Uti SA,  la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaţilor P.I., consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj şi HOREA UIOREANU, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective aceştia să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare.”
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările