Copiii abandonaţi de statul român în Spania. Cum au ajuns să trăiască invizibil, fără acte şi fără nicio cetăţenie

Justi Carretero este preşedinte al Asociaţiei familiilor gazdă din Spania FOTOJulián Rojas/ El Pais

Spaniolii acuză autorităţile române de indiferenţă în cazul a sute de copii români care trăiesc în Spania fără a avea documente şi cetăţenie. Cazul a fost sesizat Parlamentului European.

O investigaţie amplă publicată în influentul cotidian spaniol El Pais dezvăluie cum statul român ignoră cu seninătate situaţia delicată în care se găsesc sute de copii români în Spania.

Ancheta jurnalistică vizează cazurile a 200 de copii proveniţi din părinţi români care trăiesc în Spania fie în centre de primire, fie crescuţi de asistenţi sociali, dar având şi un alt numitor comun. Potrivit Ministerului Spaniol al Sănătăţii, Consumului şi Protecţiei Sociale, citat de El Pais, statul spaniol ar fi dispus să le acorde cetăţenia, însă nu poate s-o facă în lipsa unui acord al autorităţilor române.

Autorităţile de la Bucureşti sunt arătate cu degetul în articol şi acuzate de indiferenţă şi neglijenţă din cauză că nu au acordat cetăţenie română acestor copii, dar nici nu le-o refuză în mod oficial, condiţie esenţială pentru ca ibericii să le poată oferi cetăţenia spaniolă. 

Justi Carretero este preşedinte al Asociaţiei familiilor gazdă din Spania, iar de câţiva ani are în grijă o fetiţă româncă născută în Spania. Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât micuţa are dizabilităţi. Din cauza situaţiei sale incerte, fetiţa, care nu are nici cetăţenie spaniolă şi nici română, nu poate primi alocaţie şi sprijin financiar din partea statului spaniol.

„România ar trebui să-şi asume responsabilitatea şi să permită minorilor să se înregistreze sau să obţină paşapoarte. La consulat ei nu spun nu direct, dar cer alte documente, din nou şi din nou. Se lungeşte mult”, le-a spus Justi Carretero jurnaliştilor iberici.

Cei 200 de copii care apar oficial aflându-se în această situaţie în Spania potrivit documentelor publicate de El Pais, sunt practic invizibili: nu au acte, nu au drepturi, nu au cetăţenie şi nu-şi pot primi alocaţiile din partea statului spaniol. Unii dintre ei au fost înregistraţi la naştere la consulatele româneşti din Spania, dar au rămas doar cu certificatul de naştere, în timp ce alţii au avut şi documente de identitate româneşti, care nu au fost reînnoite.

„Se încearcă repatrierea minorilor”

Surse din secţia consulară a Ambasadei României le-au declarat jurnaliştilor de la El Pais, că pentru a rezolva situaţiile, „se încearcă repatrierea minorilor”, indiferent de timpul petrecut în Spania. Astfel, Consulatul României în Spania ar încerca să localizeze rudele copiilor din ţară, să stabilească dacă rudele îndeplinesc condiţiile necesare şi vor să aibă grijă de copii, pentru a-i primi pe aceşti copii abandonaţi. Dacă nu este posibil, „cum s-a întâmplat în mai multe rânduri”, consulatul emite documente provizorii pentru minori. Răspunsul nu i-a mulţumit pe membrii Asociaţiei familiilor gazdă din Spania, care au copii români în grija lor. Aceştia spun că procesele sunt amânate uneori ani de zile, în detrimentul copiilor. 

Specialist în astfel de cazuri, avocata Beatriz Román susţine că, şi în situaţia în care ţară de origine refuză să-i ofere documente de indentitate unui minor aflat pe teritoriul Spaniei, autorităţile spaniole au pârghii pentru a tranşa situaţia. Avocata spune că cei aflaţi în astfel de situaţii trebuie să se adreseze mai întâi Consulatului României, iar în cazul în care nu primesc niciun răspuns, autorităţile spaniole trebuie să intervină şi să înregistreze copiii aflaţi în această situaţie.

„Un copil care a petrecut doi ani sub tutelă are dreptul să ceară cetăţenia, dacă are cel puţin un an de şedere legală şi continuă. Cei care s-au născut în Spania din părinţi străini şi au locuit timp de un an aici au şi dreptul de a cere cetăţenie”, a explicat avocatul. 

Între anii 2014 şi 2018, 580 de minori supravegheaţi de autorităţile responsabile - nu numai de origine română - au depus cereri pentru obţinerea cetăţenie, potrivit Ministerului Justiţiei din Spania. Dintre aceste cereri, 144 au fost acordate.

Cazurile soluţionate, mai degrabă excepţii de la regulă

Un caz fericit este cel semnalat de Carmen Parra, una femeile din Spania care au protestat vehement după ce s-a confruntat cu o situaţie de acest fel. Mamă adoptivă pentru doi copii români, ea s-a adresat autorităţilor spaniole în urmă cu mai mult timp şi a reuşit să rezolve problema. Alţii, mai puţin norocoşi, pot doar să spere. Cel mai greu devine pentru cei care devin majori, iar reporterii de la El Pais au stat de vorbă cu un tânăr aflat în această situaţie. „Când am împlinit 18 ani, a trebuit să părăsesc centrul şi nu aveam documente”, a spus un tânăr de origine română care locuieşte acum în Ciudad de Real, dar care nu a vrut să-şi facă publică identitatea. Practic, la 18 ani a ieşit de sub tutela statului spaniol, fără a avea acte. 

Tânărul a ajuns în Spania alături de familia sa din România când era mic. Apoi, rămas fără părinţi, i-a expirat paşaportul şi nu i-a mai fost reînnoit. Din acel moment a început coşmarul său, chiar dacă a fost pentru un timp sub tutela statului spaniol, petrecând câţiva ani într-un centru pentru minori. Apoi, s-a trezit singur şi fără nicio identitate, fără documente. În atare situaţie, nu a primit niciun ajutor, iar despre un loc de muncă nu putea fi vorba. După patru luni de groază, a reuşit să facă rost de acte, iar acum aşteaptă să primească şi cetăţenia spaniolă. „Mă simt spaniol. Am fost aici toată viaţa mea”, a punctat tânărul. Însă astfel de cazuri reprezintă mai degrabă excepţia de la regulă, arată El Pais.

S-a ajuns până în Parlamentul European

Problemele semnalate de Asociaţia familiilor gazdă din Spania au ajuns în atenţia Direcţiei Generale de Servicii pentru Familii şi Copii din această ţară. Astfel, reprezentanţii direcţiei s-au întâlnit la începutul lunii martie cu autorităţile române, la Bucureşti, pentru a încerca să găsească o soluţie, însă fără succes. Cazul a ajuns în Parlamentul European, unde România a fost criticată pentru indiferenţa şi lipsa de implicare. 

Printre cei care au luat cuvântul la Bruxelles a fost şi Justi Carretero, care a fost însoţită în capitala Belgiei de mai mulţi spanioli aflaţi în aceeaşi situaţie, asta după ce Asociaţiei Familiilor Gazdă din Spania a trimis o petiţie guvernelor de la Madrid şi Bucureşti. Asociaţia beneficiază de sprijinul mai multor europarlamentari, printre care şi Beatriz Becerra, coordonatorul grupului liberal din cadrul Comisiei pentru Petiţii, care a promis că va pune presiune pe autorităţile române pentru a găsi o rezolvare. 

Reprezentanţii Asociaţiei familiilor gazdă din Spania au fost primiţi de Parlamentul European FOTO El Pais

„E o situaţie cât se poate de gravă, foarte gravă, dar simplu de rezolvat dacă Guvernul României depăşeşte neglijenţa, incompetenţa sau lipsa de voinţă politică care a dus aici. Ei trebuie doar să dea cetăţenie acelor copii sau în mod oficial să refuze să le-o dea. Sunt hotărâtă să mobilizez toate mijloacele la îndemâna noastră pentru a cere Preşedinţiei române a UE să ia măsuri în acest sens înainte de sfârşitul legislaturii“, a declarat Becerra, pentru El Pais. 

În acelaşi timp, eurodeputatul Teresa Giménez Barbat a calificat situaţia existentă ca fiind „scandaloasă”. „Este o situaţie scandaloasă pentru că aceşti copii nu se pot bucura de drepturile fundamentale ale europenilor, cum ar fi libertatea de mişcare. Însă Uniunea Europeană nu-i poate abandona”, a afirmat Barbat, în timpul unei sesiuni din Parlamentul European.