Controversele abdicării Regelui Mihai: trenul încărcat cu aur şi pistolul de la tâmpla monarhului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Episodul abdicării Regelui Mihai a fost unul dintre cele mai discutate din istoria monarhiei în România. Luarea deciziei de abdicare, prin negociere sau „cu pistolul la tâmplă”, dar şi teoria conform căreia trenul cu care a plecat Regele Mihai a fost încărcat cu tablouri şi aur sunt aspectele cele mai controversate. Istoricul clujean Virgiliu Ţârău vorbeşte despre adevărul istoric din spatele mitului.

Modul în care s-au desfăşurat alegerile din 1946, în prezenţa trupelor de ocupaţie sovietice în ţară, a fost un semnal pentru mulţi dintre contemporanii acelor vremuri că zilele monarhiei în România erau numărate. Victoria zdrobitoare a comuniştilor şi a aliaţilor acestora, în urma unor alegeri puternic vicitate de abuzuri şi de acte de intimidare, a adus la cârma ţării guvernul Petru Groza.

„În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit propriei sale declaraţii, Mihai a revenit acasă <<la sfatul expres al lui Winston Churchill>>, care se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că, <<mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos>>", se arată într-un articol publicat în Historia.  

Virgiliu Ţârău, profesor universitar la catedra de Istorie contemporană şi Relaţii internaţionale, din cadrul Facultăţii de istorie şi filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai) şi membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a detaliat pentru „Adevărul”: „Faptul că Regele s-a întors de la ceremonia de la Londra i-a luat prin surpindere pe liderii comunişti care sperau să nu mai revină. Uniunea Sovietică <<rezolvase>> situaţia ultimilor lideri rămaşi în ţări precum Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia şi Polonia. Sperau că Regele Mihai să fi înţeles ce urma şi să nu se mai întoarcă”. 

Plecarea din România 

„După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: <<... monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (...) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (...) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras>>. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg”, se arată în Historia. 

image

Regele Mihai şi tatăl său, Carol II

Cu pistolul la tâmplă sau prin negociere 

Cu privire la motivul abdicării există două variante. Regele Mihai a susţinut, în interviuri date după 1989 pentru presa din România, că prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute sute de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. De asemenea, revista „Time" scria că guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestări a mii de oameni şi că apoi va scufunda ţara în sânge dacă Mihai nu abdică. „Arhivele Securităţii Române menţionează că abdicarea regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală”, se mai arată în Historia.

Varianta Regelui – „mai mult decât întemeiată”

Istoricul clujean Virgiliu Ţârău explică circumstanţele din spatele variantelor amintite. „Prima, este varianta relatată de Rege într-un interviu pe care l-a dat scriitorului Mircea Ciobanu în primii ani de după Revoluţie. Regele explică într-o formă sau alta starea de tensiune în care s-a produs abdicarea. A doua variantă provine din perioada postcomunistă şi arată că ar fi exista un soi de negociere. Dacă vorbim despre prima variantă, trebuie să înţelegem că anul 1947 a început în România sub imperiul <<Ordinului 50.000 S>> din cauza căruia au fost arestate zeci de mii de persoane fără respectarea legii. Au fost arestaţi studenţi, politicieni şi în general persoane identificate ca fiind anticomunste sau având atitudini anticomuniste. Din această perspectivă, este mai mult decât întemeiată afirmaţia regelui că o atare soluţie de şantaj a fost pusă în aplicare. Şi nu vorbim de 1.000 de studenţi, ci despre zeci de mii de persoane”, a explicat Ţârău. Directorul Direcţiei Generale a Poliţiei, generalul Constantin Popescu, a emis în februarie 1947 Ordinul 50.000 S, prin care ordona inspectorilor generali de poliţie să curme „acţiunile marilor speculanţi de alimente şi ale instigatorilor politici reacţionari”.  

Antonescu şi regele Mihai

Regele Mihai I şi mareşalul Ion Antonescu. 

Plecarea negociată? 

Virgil Ţârău arată pe de altă parte că ce s-a întâmplat din momentul abdicării şi până la plecarea efectivă din ţară cu trenul regal a Regelui Mihai s-a întâmplat cu respectarea unui plan. „Din documentele epocii rezultă că ce s-a întâmplat după abdicare şi până la ieşirea din ţară a Regelui a respectat anumite condiţii oarecum negociate, adică s-a urmat un program destul de strict care a vizat plecarea Regelui. Deci, putem spune că există un sâmbure de adevăr într-o variantă a plecării negociate, dar foarte important este faptul că aceaste negocieri se referă la ce s-a întâmplat după abdicare”. Cu alte cuvinte, Ţârău crede că nu se pune problema variantei unei abdicări negociate. Istoricul crede că şi dacă ar fi refuzat să abdice Regele Mihai, monarhia nu ar fi putut rezista în România în condiţiile istorice de atunci. 

Trenul cu tablouri şi aur

„Nu se ştie exact cu ce bunuri a plecat din România. Declaraţiile variază, de la un tren plin cu valori până la patru automobile, 3.000 de dolari şi o decoraţie, şi de la bunuri în valoare de 500.000 de franci elveţieni până la 42 de tablouri, în funcţie de cei care le emit. Cu toate că s-au lansat diverse ipoteze conform cărora Regele Mihai ar fi plecat cu averi mari din ţară, relatările despre viaţa sa din exil dovedesc că acesta a trebuit să-şi câştige existenţa prin propria-i muncă şi nu a dus un trai luxos pe baza vreunei averi cu care ar fi părăsit România”, se arată în Historia. 

Istoricul clujean Virgiliu Ţârău crede că teoriile privind faptul că trenul cu care a plecat Regele Mihai ar fi fost încărcat cu lucruri de valoare sunt nefodante. „Vă pot confirma că în niciun caz trenul nu a fost încărcat cu tablouri, aur sau alte lucruri de valoare. Singurele lucruri pe care a putut Regele Mihai să le ia în tren au fost lucruri extrem de necesare şi utile. Nici vorbă de tablouri sau alte bunuri. În plus de aceasta trenuri a fost de mai mult ori percehziţionat riguros de autorităţile comuniste”, a concluzionat istoricul. 

regele mihai printul nicolae foto eduard enea

Regele Mihai I şi principele Nicolae

Pensie de la comunişti pentru Regele Mihai?

Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe a declarat la emisiunea “Amintiri din Viitor” de la Prima TV, citată de paginaeuropeana.ro, că Regele Mihai I a primit o sumă de bani de la statul comunist. “A existat aşa ceva, am cunoscut şi oamenii care trebuiau să transfere banii respectivi. Nu era o sumă mare, era absolut normal să aibă aşa ceva. I se luaseră bunurile personale şi deci era o chestiune de eleganţă”, a spus Ioan Talpeş. 

Istoricul Virgiliu Ţârău spune că „nu are ştiinţă de o asemenea informaţie, dar este puţin probabil să fie adevărată. Episoadele privind viaţa Regelui Mihai după plecarea din România sunt foarte bine documentate. El a fost obligat să lucreze o lungă perioadă de timp în Anglia şi Elveţia. De ce să fi lucrat dacă avea o pensie de la statul comunist?”. 

Dezinformarea din manualele comuniste

În manualele de Istorie comuniste se vorbeşte despre plecare Regelui Mihai ca de un „act legitim al revoluţiei comuniste”. „Discuţia despre motivele abdicării este una postcomunistă. În manualele de Istorie comuniste se vorbeşte despre abdicarea regelui ca despre ultima rămăşită a regimului burghez care a fost îndepărtată de popor în cadrul revoluţiei comuniste, fără alte detalii. Nu se dădeau niciun fel de detalii despre motivele abdicării”, susţine istoricul Virgil Ţârău. 

Citeşte şi

Cum a abdicat Regele Mihai

Casa de Hohenzollern-Sigmaringen şi Regii României

Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzoller

Cum era sa fie înlocuit Ferdinand cu Franz Joseph

Nunta pricipesei Ileana, ultima căsătorie monarhică din România

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite