Controverse legate de macheta de bronz inaugurată de Boc în centrul Clujului. De ce nu cuprinde casa lui Matei Corvin şi Biserica „Bob“

Macheta este dedicată şi persoanelor nevăzătoare, astfel încât s-a ales o dimensiune care să le permită să ajungă cu mâinile de pe margine până la miljoc. FOTO: PCN

Din macheta de bronz care prezintă centrul Clujului în miniatură lipsesc două elemente esenţiale: Piaţa Muzeului, una dintre cele mai vizitate zone turistice datorită casei unde s-a născut Matei Corvin, şi cea mai veche biserică românească din oraş. Care sunt explicaţiile reprezentanţilor cluburilor Rotary, cei care au sponsorizat proiectul de circa 20.000 de euro.

Macheta de bronz care prezintă centrul municipiului Cluj-Napoca în miniatură a fost dezvelită, luni, în punctul zero al oraşului, Piaţa Unirii. Proiectul a fost realizat în urma colaborării dintre toate cluburile Rotary din Cluj-Napoca şi donat municipalităţii. Macheta este inscripţionată în limbajul Braille, fiind accesibilă pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Acestea pot palpa reprezentările clădirilor şi pot astfel să „simtă” centrul oraşului.
 

Istoricul clujean Cosmin C. Rusu a criticat proiectul, deoarece lipsesc două elemente esenţiale ale centrului: Piaţa Muzeului – care a fost vatra unde s-a fondat oraşul, şi este una dintre cele mai frecventate zone din oraş de către turişti, în apropiere aflându-se casa unde s-a născut regele Matei Corvin; şi cea mai veche biserică românească din oraş - Biserica „Bob”. În schimb, din machetă nu lipsesc un teren de fotbal şi unul de baschet din curtea unui liceu central. 

Ce spune preşedintele clubului Rotary Cluj-Napoca

Radu Ciorba, preşedintele clubului Rotary Cluj-Napoca, care a iniţiat proiectul sprijinit în final de toate cluburile Rotary din Cluj, a explicat motivele perimetrului ales: 

„Macheta are un triplu scop: 1. să deservească turiştii care vizitează oraşul, pentru a avea o percepţie tridimensională a zonei centrale; 2. pentru nevăzătorii din Cluj, care prin această machetă vor avea o percepţie a spaţiului central. În plus, macheta este inscripţionată în Braille cu denumirea tuturor străzilor şi clădirilor. Din acest motiv, dimensiunile machetei – de 2 metri pe 1,9 metri – au fost în aşa fel alease încât să permită nevăzătorilor să ajungă cu mâna de pe marginea până la mijlocul machetei. Eram constrânşi de o anumită dimensiune. Dacă am fi micşorat clădirile nu s-ar mai fi simţit  elementele acestora. Am ales perimetrul care cuprinde Piaţa Unirii, Piaţa Avram Iancu şi Piaţa Cipariu pentru că aici se află bisericile reprezentative ale tuturor confesiunilor din oraş. Am avut mai multe consultări să ajunge la acest perimetru, iar Biserica Bob şi Piaţa Muzeului au fost în afara acestei zone. Asta nu înseamnă că alte asociaţii sau sponsori nu pot să facă o machetă care să cuprindă alte zone. 3. Al treilea scop este pentru clujeni”. 

Ciorba a mai susţinut că la proiect s-a lucrat 3 ani, perioadă în care au fost analizate de mai multe ori toate aspectele machetei. Investiţia a costat circa 20.000 de euro. 

Clădirile au fost reproduse cu precizie în tehnică 3 D, a mai precizat el, fiind incluse toate elementele aflate în zonă, chiar dacă vorbim, de exemplu, de terenuri de sport. 

Postarea istoricului

„Fiecare cu părerea lui despre noua masa din bronz plantata in Piata Unirii... in legatura cu care, personal, as aminti DOAR doua chestiuni:

1. Din macheta lipseste Centrul Vechi al Clujului, adică VATRA IN CARE S-A NĂSCUT AŞEZAREA (zona Pieţei Muzeului, in limbaj comun)... dar nu lipseste UN TEREN DE FOTBAL ŞI UNUL DE BASCHET (marcate ca atare, cu toate detaliile!), localizate in curtea Liceului Gheorghe Şincai.

2. Din macheta nu lipseste noua Catedrala greco-catolica din Piata Cipariu (o “MĂREAŢĂ” REALIZARE... începută in 1992 şi încă NETERMINATA!)... dar lipseste Biserica greco-catolica “Bob”, printre altele, CEA MAI VECHE BISERICA ROMANEASCA DIN ORAŞUL CLUJ, aflată in proximitatea Pieţei Unirii”, a scris  Cosmin C. Rusu pe pagina de Facebook.