Clujul comunist exporta berbeci şi tauri în ţările arabe, iar mere, din Rusia până în Finlanda
0
Zootehnia şi pomicultura erau domeniile forte în care judeţul Cluj avea producţii uriaşe în perioada comunistă. Clujeanul Augustin Todea, care a fost şef la direcţiile agricole din Cluj şi Tulcea, dar şi adjunct pe probleme de horticultură la Ministerul Agriculturii, povesteşte că peste 80% din producţia de berbecuţi şi tăuraşi lua drumul exportului, în special în ţările arabe.
Punctele forte ale agriculturii judeţului Cluj din perioada comunistă erau zootehnia şi pomicultura. „Şi acum ar putea fi dacă…“, spun specialiştii clujeni din agricultură.
Zootehnia era bine dezvoltată în zona oraşelor Dej-Huedin şi a localităţilor Bonţida, Apahida, Câţcău, Iclod.
La Bonţida exista o îngrăşătorie industrială de porci de vreo 150.000 de capete a cărui producţie mergea spre consumul intern. Augustin Todea (76 de ani), fost şef la direcţiile agricole din Cluj (1981-1992) şi Tulcea (1962-1980), dar şi adjunct pe probleme de horticultură la Ministerul Agriculturii (timp de un an, până în 1981), spune că îngrăşătorii industriale de taurine existau la Dej (circa 9.000 de capete), la Apahida (circa 4.500 de capete), respectiv Câţcău şi Iclod (circa 3.000 de capete).
„75-80% din producţia de tăuraşi mergea spre export fiindcă preţurile erau convenabile. La fel se întâmpla şi cu producţia de berbecuţi, 85-90% era exportată. Nu mai ştiu exact preţul, dar îmi aduc aminte că era încă o dată şi jumătate faţă de preţul din România. Tăuraşii şi berbecuţii erau exportaţi de vii în ţările arabe. Erau duşi până în portul Constanţa şi de acolo pe vapor. Export cu tăuraşi se mai făcea şi în Italia. Italienii îi luau de mici, îi îngrăşau şi apoi îi vindeau la export“, explică Augustin Todea.
Potrivit acestuia, nu era cerere pe consum intern pentru carne de berbec şi taurine. „Românii nu consumau carne de vită multă. Nici acum nu consumă“, adaugă el.
21 de milioane de ouă, producţia pe an
În judeţ erau circa 22 de ferme de creşterea păsărilor care produceau, annual, în jur de 21 de milioane de ouă, care mergeau pentru uzul intern, prea puţin pentru export.
35.000 de tone de mere pe an
Erau trei bazine pomicole mari în judeţul Cluj, povesteşte Augustin Todea. Primul era în zona Clujului, a Dejului şi localităţilor din apropiere, respective din zona oraşului Huedin. Se cultivau meri, cireşi, vişini, iar prin anii 84-90 - arbuşti de coacăz şi afin.
„7.000-10.000 de tone de mere erau pentru consumul intern, iar restul până la 35.000 de tone, cât erau producţia pe an luau drumul exportului, din Rusia până în Finlanda. Merele erau exportate atât pentru consum, cât şi pentru producerea de sucuri“, afirmă Todea.
Mai puteţi citi:
Cum „umflau” ziarele comuniste recoltele din Bistriţa-Năsăud
Amintiri din Epoca de Aur. Nicolae Ceauşescu, păcălit de marii fermieri ai Bărăganului
Se încarcă comentariile...
