Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“
0Adrian Ciprian Miron (39 de ani), proaspătul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj, care a absolvit cursul FBI dedicat poliţiştilor americani şi a trăit 5 ani în SUA ca ataşat al MAI, vorbeşte pentru „Adevărul“ despre numărul mare al dosarelor cu autor necunoscut şi despre experienţa de peste Ocean.
În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, cotidianul „Adevărul” le-a solicitat interviuri pe subiecte profesionale, de actualitate şi de interes public, tuturor şefilor de inspectorate judeţene de Poliţie din ţară, şefului Poliţiei Capitalei şi inspectorului-şef al Poliţiei Române. Cei mai mulţi au cerut întrebările în avans, unii nu au răspuns deloc sau au refuzat, fără nicio explicaţie, interviul, iar foarte puţini sunt cei care au acceptat încă de la început să stea de vorbă cu jurnaliştii noştri. Printre cei care au acceptat, deşi după trei săptămâni de insistenţe, se numără şi Adrian Ciprian Miron (39 de ani), şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj, judeţ care se află în top 3 al judeţelor cu cele mai multe dosare cu autor necunoscut, după Bucureşti şi Iaşi.
Miron este unul dintre puţinii poliţişti români care au absolvit Academia FBI din Quantico (Statele Unite ale Americii) şi singurul şef de Inspectorat Judeţean de Poliţie, aflat acum în funcţie, care a avut o experienţă de cinci ani în SUA, timp în care a fost ataşat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) la Ambasada României. La aceasta se adăugă o experienţă de 17 ani în diferite structuri ale Ministerului de Interne. Miron a fost numit prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu data de 31 august 2016, comisar-şef de poliţie al IPJ Cluj, după ce din iulie 2015 a fost împuternicit în funcţia de şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca.
La Cluj sunt înregistrate 27.573 de dosare penale cu autor necunoscut (perioada de referinţă 2001- prezent), fiind într-un top 3 al judeţelor cu cele mai multe astfel de dosare. Cum explicaţi această situaţie şi care este strategia pe care o aveţi în vedere pentru rezolvarea ei?
Clujul are una dintre cele mai dinamice economii din România, o populaţie care îl situează printre primele judeţe din România şi o situaţie operativă mai complexă din punct de vedere a faptelor sesizate de cetăţeni. Din datele pe care le am la finalul anului 2015 aveam un număr de 28.451 dosare cu autor nescunscut, dar în primele 6 luni ale lui 2016 au fost înregistrate 4.014 astfel de dosare şi soluţionate 4.829 - deci cu 888 mai multe dosare soluţionate decât înregistrate. Astfel că la finalul semestruului I ne-au rămas 27.573 de dosare penale cu autor necunoscut. Observăm astfel că se soluţionează mai multe dosare decât se înregistrează, ceea ce înseamnă că am soluţionat cauze înregistrate anii anteriori. Dorim să păstrăm acest ritm, pentru că identificare autorilor este cel mai important indicator pentru activitatea poliţiştilor judiciarişti, deoarece e foarte important să identificăm autorii şi să recuperăm prejudiciul. Noi suntem procupaţi de prevenirea tutuor genurilor de infracţiuni, încercând atât prin intermediul campaniilor de informare, cât şi prin apropierea de cetăţeni să ne axăm cu prioritate pe sprijinul acestora şi al mass-media pentru sesizarea oricărui gen de fapte antisociale de care iau cunoştinţă sau semnalarea oricăror persoane suspecte cu care intră în contact.
PE LOCUL 16 ÎN TOPUL SIGURANŢEI
Cum sunt repartizate dosarele cu autor necunoscut?
Fiecare subunitate de poliţie, secţie de poliţie urbană sau rurală are ofiţeri de poliţie judiciară care investighează aceste cazuri. Ele sunt repartizate după principiul competenţei teritoriale care ţine cont de locul comiterii faptei.
Dacă avem, să zicem, un caz din 2005, acesta se află pe biroul unui poliţist judiciarist?
Da, fiecare poliţist judiciarist are astfel de dosare. Avem colegi specializaţi pe investigaţii în dosarele cu autor necunoscut şi colegi care sunt specializaţi în soluţionarea dosare cu autor cunoscut. Ei colaborează şi se ajută reciproc, pentru că sunt periodic reluate toate dosarele cu autor necunoscut. Periodic, în funcţie de înţelegerile pe care procurorii care supraveghează activitatea fiecărei secţii de Poliţie o au cu poliţiştii. Ei stabilesc planurile de cercetare. Nu e de resortul şefilor de poliţie să se implice în soluţionarea acesor dosare. Nu ne axăm doar pe infracţiuni cu autor necunoscut recente, investigaţiile continuă şi privind la fapte săvârşite în urmă cu mai mulţi ani.
La nivelul ţării sunt înregistrate circa 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. Cum vi se pare numărul?
Îmi rezerv dreptul să nu fac aprecieri cu privire la situaţia de la nivel naţional. Dacă ar fi s-o compar cu situaţia altor state, precum SUA, unde am urmărit timp de mai mulţi ani ce se întâmplă, aş putea considera că numărul de dosare cu autor necunoscut înregistrat în România este mic. Dar este greu să compari România cu o ţară care are 50 de state. Nu aş vrea să fac aprecieri pentru că statistica este naţională şi nu am calitatatea să vorbesc în numele structurilor naţionale.
Dar dosarele cu autor necunoscut de la nivelul judeţului Cluj sunt multe?
Având în vedere că sunt 27.000 de dosare adunate în ultimii 15 ani, e greu să fac o apreciere. Multe dintre 8ele sunt infracţiuni minore, furturi uşoare. Nu există multe dosare care privesc infracţiuni foare grave. Mă refer aici la infracţiuni contra persoanei, tâlhării, tentative de omor sau omoruri. Nu avem foarte multe astfel de dosare cu autor necunoscut, dar când se întâmplă astfel de fapte absolut toată lumea cooperează, serviciile judeţene, poliţia municipiului, secţiile de poliţie urbane şi rurale. Majoritatea autorilor tâlhăriilor comise în acest an au fost identificaţi, ceea ce pentru noi contează foarte mult. Clujul se află pe un loc 53 onorant în ce priveşte calitatea vieţii, într-un top mondial realizat de Numbeo.com (n.r. – una dintre cele mai mari baze de date la nivel mondial), deasupra unor metropole precum Paris, Atena, New York, Roma, Sankt Petersburg, Moscova, Rio de Janeiro, Budapesta, Istanbul. În ce priveşte indicele criminalităţii pe 2015, conform Numbeo.com, Cluj-Napoca se situează pe locul 16 din 165 de oraşe europene nominalizate, cu un nivel al criminalitaţii foarte mic. Urmează Zurich (locul 17), Oradea (locul 19), Cambridge (locul 22), Timişoara (locul 25), Viena (locul 53) sau Bucureşti (locul 58).
CUM SE DESCURCĂ AMERICANII
Având în vedere faptul că aţi activat 5 ani în SUA, puteţi să ne spuneţi cum sunt acolo abordate dosarele cu autor necunoscut?
E foarte greu să ne comparăm cu SUA în ceea ce priveşte situaţia operativă sau dosarele cu autor necunoscut. Acolo sunt mai multe omoruri, tâlhării urmate de moartea victimei sau jafuri armate. Am asistat la câteva şedinţe operative la nivelul unei poliţii judeţene, biroului şerifului din Prince County, statul Maryland. La şedinţa de luni dimineaţa aveau trei omoruri peste wekend şi alte tâlhării cu autori mascaţi şi cu autori necunoscuţi. Din acest punct de vedere e imposibil să ne comparăm cu ei, pentru că noi nu avem astfel de fapte comise nici în Cluj, nici la nivel naţional. Avem foarte puţine situaţii în care s-au comis astfel de infracţiuni şi au fost soluţionate foarte rapid. Era o şedinţă operativă în care participa şeriful şi şase şefi de districte. Era clar că pentru ei era un lucru, hai să nu spunem la ordinea zilei, dar cu care erau familiarizaţi. Noi, când avem o tâlhărie, ne capacităm într-un fel în care ei nu s-ar capacita, pentru că pentru ei nu este o infracţiune extrem de gravă. Pentru ei infracţiuni extrem de grave sunt altele. Cercetarea la faţa locului noi o facem cu mai multă responsababilitate. Ei, de exemplu, nu fac cercetare la faţa locului în cazuri de furturi din locuinţe. Te duci, faci o reclamaţie la poliţie şi cam atât. Noi mergem cu experţi criminalişti, discutăm cu vecini. Noi punem accent foarte mult şi pe infracţiunile minore. Acolo, datorită situaţiei operative foarte complexe, nu au timp de aşa ceva. Din acest punct de vedere, eu cred că ne facem treaba mai bine.
Dotarea de care beneficiau poliţiştii americani cum vi s-a părut?
Nu ştiu dacă putem să ne comparăm cu ei, asta ţine şi de dezvoltarea economică, dar cred că, încet-încet, vom ajunge şi noi să avem o dotare superioară. Cred că dotarea pe care o avem acum, raportată la situaţia operativă, ne permite să ne desfăşurăm activitatea în condiţii foarte bune. De exemplu, poliţiştii americani care sunt în stradă folosesc laringofoane, staţii de emisie-recepţie cu senzori care se montează pe gât, în zona corzilor vocale. Au şi autoturisme bine dotate, în fiecare există un laptop de pe care se face accesul uşor la bazele de date.
„AVEM POLIŢIŞTI MAI BINE PREGĂTIŢI“
Cât de pregătiţi vi s-au părut poliţiştii americani?
Noi avem poliţişti mai bine pregătiţi, la ei cea mai lungă perioadă de pregătire pentru poliţişti este Academia FBI de la Quantico şi durează 21 de săptămâni. În rest, fiecare poliţie locală, statală sau de judeţ are propria şcoală, unde trainingul durează maximum 15 săptămâni, apoi poliţistul îşi începe activitatea în stradă. La noi, şcolile de poliţie pentru agenţi durează un an şi jumătate, iar Academia de Poliţie se face în 3-4 ani. Trainingul mi se pare mai eficient în România. Proabil în SUA nu-şi permit să ţină foarte mult poliţiştii în pregătiri.
Există vreo strategie de eficientizare a activităţii poliţiei pe care vreţi s-o implementaţi plecând de la modelul american?
Una dintre chestiile foarte bune şi pe care eu încerc s-o promovez la IPJ Cluj este adaptarea efectivelor noastre în funcţie de specificul fiecărui moment operativ. Eu doresc ca toate structurile IPJ să ia măsurile necesare şi să se plieze în funcţie de evoluţia situaţiei operative. Dacă avem mai multe dosare cu autor necunoscut, să adaptăm efectivele celor care se ocupă de aceasta prin suplimentarea acestora cu poliţişti care sunt specializaţi pe dosare cu autor cunoscut. E foarte important să existe flexibilitate. În acelaşi timp, doresc să promovez o cooperare foarte bună cu instituţiile precum jandarmeria, pomierii, poliţia locală a municipiului Cluj-Napoca şi cu procurorii de la Parchete.
Cum este reglementată activitatea poliţiei în SUA?
Fiecare stat are legislaţia proprie, care nu încalcă Constituţia. Există diferenţe majore: SUA are un sistem descentralizat - fiecare unitate de poliţie se poate adapta la problemele pe care le are. Asta vreau să facem şi la noi şi se poate face chiar fără modificarea structurală a inspectoratelor. O altă diferenţă este că şerifii, adică şefii poliţiilor judeţene, sunt aleşi de cetăţenii din localitatea respectivă. La fel şi procurorii.
Credeţi că acest sistem de alegerea a şefului poliţiei este mai performant, duce el la creşterea responsabilităţii?
Ambele sisteme stimulează performanţa. În SUA ar costa enorm să centralizeze unităţile de poliţie. Există 50 de state, fiecare cu legislaţia proprie. E posibil ca alegerea şefilor poliţiei să crească responsabilitatea, nu ştiu ce să vă spun, mi-e greu să fac comparaţii. Mi se pare că şi sistemul de la noi funcţionează bine. Se dă concurs şi cel mai bun câştigă.
Are politicul vreo legătură cu desemnarea şefilor de poliţie?
Nu cred că la noi se implică politicul. Atâta timp cât e un concurs, bănuiesc că cel mai bun câştigă. Noi vom organiza în viitorul apropiat concursuri pentru toate funcţiile disponibile - pe care sunt împuterniciţi colegi. Vă asigur că cel mai bun va câştiga, nu există alte criterii decât pregătirea profesională.
Numiţi cinci probleme ale Poliţiei Române care ar putea fi rezolvate de actualul Ministru de Interne?
Nu cunosc problemele de la nivel naţional.
Atunci spuneţi-ne cinci probleme de la nivel local?
Ministerul a dat curs solicitărilor privind deficitul de personal: noi la Poliţia Cluj începem înscrierile de săptămâna asta. Cei ce îndeplinesc condiţiile îşi pot depune actele pentru a participa la concurs pentru funcţii de agenţi din sursă externă. Până la sfârştul anului vor fi organizate concursuri pentru ocuparea funcţiilor de ofiţeri. La Cluj, cel puţin, marea majoritate a funcţiilor libere sunt scoase la concurs - avem 56 de funcţii.
Legat de dotarea Poliţiei ce se poate îmbunătăţi?
Mereu se poate îmbunătăţi ceva. Avem autoturisme cu care să ne desfăşurăm activitatea, dar niciodată nu vom avea suficient de multe şi de noi. Această problemă nu avem cum s-o rezolvăm. Acum putem să ne desfăşurăm activităţile în condiţii foarte bune, dar există mereu loc de mai bine.
DESPRE SALARII
Cum vi se par salariile poliţiştilor? Credeţi că există o problemă din acest punct de vedere?
Atât timp cat avem schema de personal aproape completă şi oamenii vin zilnic la serviciu şi-şi dau silinţa să facă treaba, cred că e în regulă. Nu ne putem compara cu alte state mai dezvoltate economic, care au salarizarea mai bună, dar există şi unele în care salarizarea este mai puţin bună.
Cât câştigă un agent circulaţie începător?
Nu ştiu exact, dar mă pot interesa şi vă spun.
Cum se desfăşoară activitatea la nivelul posturilor de poliţie din mediul rural? Pot să facă faţă în condiţiile în care se lucrează cu doi poliţişti încărcaţi cu foarte multe sarcini? În judeţe din ţară s-au semnalat că la posturile rurale există dotări precare, oamenii aduc de acasă hârtie, folosesc maşini de scris vechi şi nu calculatoare, conduc maşini cu sute de mii de kilometri la bord? Aţi primit sesizări cu privire la aceste aspecte?
Nu există probleme deosebite la nivelul judeţului Cluj. Noi încercăm să modernizăm posturile comunale şi încercăm ca până la sfârşitul anului să rezolvăm problemele majore.
Ce probleme aveţi de rezolvat?
De exemplu, trebuie să zugrăvim, să reparăm acoperişuri, să facem scurgeri. Există deja materiale achiziţionate, urmează în cel mai scurt timp să înceapă lucrările la 6 posturi de poliţie rurală; noi avem în total 12 posturi ce necesită astfel de intervenţii, dar sunt intervenţii majore. La fiecare post rural există calculatoare şi imprimante multiuncţionale, nu am văzut în corespondenţa primită hârtie batută la maşina de scris. Autoturismele sunt în stare funcţională şi urmează la final de an să primim şi alte autoturisme. Am obţinut de la Inspectorat sprijinul necesar.
Noi, când avem o tâlhărie, ne capacităm într-un fel în care ei nu s-ar capacita, pentru că pentru ei nu este o infracţiune extrem de gravă.
Adrian Miron, şef IPJ Cluj
„Nu avem un plan de amenzi, nu stăm la pândă“
Care este cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat în experienţa din SUA şi care doriţi să-l implementaţi în ţară?
Am învăţat cum trebuie să fie trataţi cetăţenii şi asta încerc să fac la nivelul Poliţiei Cluj. Am avut ocazia să mă întâlesc cu toţi colegii mei de la serviciile judeţene şi de la toate serviciile locale şi orăşeneşti şi le-am spus că îmi doresc să tratăm cetăţenii cu maxim respect, altfel nu avem cum să fim respectaţi la rândul nostru. Vă dau un exemplu foarte simplu pe care am vrut să-l prezint colegilor. Există un filmuleţ pe Youtube în care sunt prezentaţi poliţiştii din Washington DC care aveau o situaţie operativă foarte încărcată, multe omoruri, tâlhării, iar poliţiştii au muncit zi lumină. Cred că cea mai mare satisfacţie a lor a fost atunci când cetăţenii veneau la ei şi le dădeau câte o cafea, câte un corn, ca să-i încurajeze. Pe gardurile multor case erau bannere cu mesajul „We love Police“ (n.r. – „Iubim Poliţia“).
În România rămas imaginea poliţistului de care trebuie să-ţi fie frică.
Oamenii trebuie să înţeleagă că noi nu avem un plan de amenzi, nu stăm la pândă. Radarele Poliţiei Rutiere acţionează în locurile respective, pentru că acolo sunt înregistrate accidente rutiere şi contează foarte mult să putem preveni accidentele.
Cum au ajuns să fie văzuţi aşa de bine?
Prin faptul că au acordat respect, şi aici mă refer la modul de adresare, la modul de a discuta cu oamenii. Aceste lucruri se învaţă şi la Academia FBI şi noi avem astfel de cursuri în România, sunt chestii de etică şi deontologie profesională pe care fiecare trebuie să le aplice. Cu toţii trebuie să înţelegem, de la agentul de circulaţie din teren şi până la şeful de inspectorat, că suntem în slujba cetăţeanului. E important ca poliţiştii să acorde întotdeauna informaţiile necesare, să ajute cetăţenii aflaţi în dificultate, am văzut în SUA situaţii în care poliţiştii au dus oamenii inclusiv la vulcanizare dacă au avut o pană.
Spuneţi-ne despre experienţa de la Academia FBI pe care aţi absolvit-o.
Este vorba despre un stagiu dedicat şefilor şi ajuncţilor şefilor de poliţie din SUA, la care au participat poliţişti din 23 de ţări din lume. A fost o sesiune de pregătire de trei luni. Şase cursuri, dintre care trei la alegere, plus sportul obligatoriu. Se pune accent foarte mult pe pregătirea fizică. La FBI, probele de sport erau foarte stricte, toţi cursanţii trebuie să le treacă. Proba finală a fost 10 kilometri de alergare în pădure pe teren cu obstacole.
Ce cursuri aţi ales?
Eu am ales cursuri de managment, mangementul situaţiilor de criză, relaţia poliţiei cu mass-media, care a fost predat de un specialist ce fusese realizator de ştiri la CNN. La ei se pune foarte mare accent pe relaţia cu mass-media. Poliţia e foarte aproape de mass-media. La cursul de management m-a impresionat faptul că ei învăţă din greşelile comise. Una dintre cele mai interesante chestiuni abordate a fost studiul de caz al intervenţiei Poliţiei la atacurile teroriste din 11 septembrie. S-au făcut câteva greşeli atunci, iar lecţiile inspirate de acea intervenţie sunt promovate tuturor structurilor de poliţie din SUA. Pe partea de intervenţie de urgenţă, ei au o abordare de sistem integrat. La ei, structurile ce intervin sunt mai complexe, sunt mai multe instituţii ce intervin. Coordonarea situaţiilor de criză e diferită de la caz la caz. Fiecare stat îşi organizează instituţiile de intervenţie în funcţie de problemele identificate.
Care sunt direcţiile pe care vă veţi concetra în calitate de şef al IPJ Cluj?
Mi-am propus să respect obiectivul principal general atât al Ministerului de Interne, cât şi la Inspectoratului General al Poliţiei Române, şi anume: creşterea nivelului de siguranţă al cetăţeanului prin asigurarea climatului de ordine publică în domeniul stradal, precum şi în zona unităţilor de învăţământ. Pentru urmărirea aceste direcţii de acţiune există şi alte obiective pe care mi-am propus să mă concentrez, în special pe termen mai scurt, până la finalul anului, având în vede situaţia operativă pe care o avem la nivelul judeţului Cluj, şi anume prevenirea şi combaterea infracţiunilor contra patrimoniului şi a evenimentelor rutiere, în principal a accidentelor de circulaţie, combaterea evaziunii fiscale, a corupţiei şi a fraudelor în domeniul achiziţiilor pubice. Aş vrea să mă concetrez îndeaproape pe implementarea măsurilor de reducerea a deficitului de personal pe care-l înregistrăm la nivelul Inspectoratului de Poliţie Cluj, continuarea demersurilor pentru atragerea de fonduri nerambursabile pentru modernizarea instituţională şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale poliţiştilor. Mă refer aici la proiecte europene, în cazul cărora suntem în faza de documentare şi încercăm să întocmim documentaţiile necesare pentru a obţine fondurile respective. E foarte important ca poliţiştii să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de muncă decente.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
