Clujeanul care a adus acasă românii care schimbă economia lumii: „Aş ura României să aibă în sfarşit voinţa de a renunţa la recompensarea mediocrităţii”
0Clujeanul Sebastian Buhai a reuşit, în premieră în România, să organizeze o conferinţă la care au participat 35 de economişti români, care lucrează în domeniul cercetării la universităţi de top din întreaga lume. Specialistul a vorbit pentru „Adevărul” despre efectele conferinţei, despre lucrările sale de cercetare, despre preşedintele Klaus Iohannis iar, la final, a făcut o urare României.
Sebastian Buhai a organizat în vara acestui an, la Cluj, prima Conferinţă Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014),la care au participat peste 35 drintre cei mai buni profesori şi cercetători se români care activează la instituţii precum Universitatea California - Berkeley, MIT (Massachusetts Institute of Technology), Universitatea Columbia, Oxford şi Universitatea din Chicago.
„Ţinta noastră a fost de a ne întâlni pentru a vedea ce se face pe cercetare în afară şi în România, de a ne cunoaşte şi de a colabora. Vrem să ajutăm instituţiile din România să atingă un nivel superior, credem că fără a consulta vârfurile cercetării în economie din afara ţării, nu putem progresa foarte mult”, a susţinut Sebastian Buhai (35 de ani), care este cercetător la Universitatea din Stockholm. Sebastian Buhai s-a născut la Cluj-Napoca şi a făcut Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din localitate. Sebastian a terminat în 2001 două facultăţi în cadrul Universităţii din Utrecht (Olanda), una având ca specializare ştiinţele sociale (economie/drept/ştiinţe politice) şi cea de-a doua fiind centrată pe ştiinţele exacte (matematică şi fizică teoretică). Masteratul şi doctoratul le-a făcut tot în Olanda, la insitutul Tinbergen şi la Universitatea Erasmus, în Rotterdam şi Amsterdam (2008), având ca temă piaţa muncii. Între 2010 şi 2013 a obţinut o bursă postdoctorală „Marie Curie” din partea Comisiei Europene în cadrul căreia a studiat la Universitatea Aarhus (Danemarca) şi la Northwestern University (Chicago), avându-l ca îndrumător ştiinţific pe câştigatorul premiului Nobel în 2010, Dale Mortensen. Din 2013, este cercetător în cadrul Departmentului Economic la Universitatea din Stockholm (Suedia) din 2013. Informatii suplimentare despre Sebastian Buhai sunt accesibile pe sebastianbuhai.com“ .
Înainte de finalul anului, Adevărul i-a luat un intreviu lui Sebastian Buhai pentru a afla ce s-a întâmplat după conferinţa de la Cluj, care sunt realizările sale în anul care a trecut şi ce planuri are pentru 2015.
1. Ce s-a întâmplat după conferinţa internţională pe care ai organizat-o în vară la Cluj? Şi-a atins conferinţa scopurile? Ce se va întâmpla în continuare legat de acest subiect?
Aş spune ca prima editie a conferintei ERMAS (Conferinta Stiintifica Anuala a Economistilor Romani din Mediul Academic din Strainatate), gazduita de FSEGA-UBB la Cluj, intre 18-22 august, şi-a atins intr-o proportie mare obiectivele de termen scurt: inter alia, a adus pentru prima data împreuna, în România, într-un cadru de comunicari şi dezbateri stiintifice la standarde internationale, o serie de economisti români de succes (realizat sau potential) din medii de cercetare în ştiintele economice, din afara si din interiorul tarii.
In acelasi timp, cred că am reusit să atragem şi interesul unor institutii responsabile cu educatia şi cercetarea economica, respectiv cu implementarea de politici economice, avand deja cateva reactii foarte pozitive în acest sens. Alaturi de ceilalti trei colegi din echipa de initiere a seriei de conferinte ERMAS şi de coordonare a primei editii, Mihai Copaciu (Banca Naţionala), Cosmin Ilut (Duke University), şi Cristian Litan (Universitatea Babeş-Bolyai), sunt recunoscator tuturor celor care s-au implicat, asigurand reusita editiei ERMAS 2014 şi setând expectanţe inalte şi pentru editiile viitoare: membri comitetelor stiintific şi de organizare, institutia-gazda, celelalte institutii-sponsor, prezentatorii de lucrari invitate sau selectate, participantii în audienta conferintei sau în activitatile asociate (ex. cursul asociat ERMAS 2014), si, ‘last but not least’ cum ar zice englezul, partea relevanta a mass-mediei nationale/ regionale.
ERMAS 2014 a arătat că se pot face foarte multe cu entuziasmul unor voluntari calificati, informaţi şi motivati în acest context, din diaspora si din tara, plus sprijin logistic şi financiar de la institutiile interesate din Romania. Atasez o probabilitate mare faptului ca ERMAS va continua cu succes, devenind şi mai reprezentativa pentru intregul set de economisti din mediul academic/ adiacent-academic din Romania şi diaspora, atrăgând interesul şi colaborarea sub diverse forme a cat mai multor institutii relevante din tara, incluzand in viitor şi prezentari invitate sau selectate ale unor economisti straini, si, evident, pastrand sau ridicand standardul calitativ general al comunicarilor stiintifice. Asigurarea continuităţii conferintei la cele mai inalte standarde ramane desigur în sarcina coordonatorilor şi membrilor comitetelor stiintific şi de organizare din anii urmatori. Aş fi foarte bucuros sa avem discuţii şi concluzii de evaluare pozitive a conferintei ERMAS dupa 10, 20, 30 de editii consecutive! Pentru cea de-a 2-a editie ERMAS, detalii asupra componentei comitetelor stiintific şi de organizare, a invitatilor-keynote, cât şi “Call for Papers”, vor fi publicizate în luna ianuarie de catre coordonatorii ERMAS 2015: Ana Babus (Banca Federala din Chicago), Mihai Copaciu (Banca Naţională), Cristian Litan (UBB) şi Cristian Pop-Eleches (Columbia University). Ce pot divulga deja sunt coordonatele spatiale si temporale ale conferintei: a 2-a editie ERMAS va avea loc tot la FSEGA-UBB, Cluj-Napoca, intre 29-31 iulie 2015. Informatii despre cea mai recenta editie ERMAS, cat si arhiva tuturor editiilor precedente, sunt accesibile prin pagina web http://conferinta.econacademia.net.
2. Am văzut că aţi lansat şi blogul econacademia.net? Care este obiectivul pe care-l urmăriţi prin acest blog?
Într-adevar, la începutul lui decembrie 2014, am lansat în sfarsit public un blog al economistilor romani din mediul academic, aflat la adresa http://blog.econacademia.net. Acest blog a fost una dintre initiativele mele primare asociate portalului EconAcademia.net, alaturi de activitatea de initiere/ intemediere a conferintelor stiintifice ERMAS.
.
Aceasta audienta potential este formata în primul rand din intreaga multime a economistilor romani cu pregatire academica, dar şi din publicul mai larg, interesat de discutii de natura economica, motivate şi/sau informate de studii economice, teoretice sau empirice, descriptive sau analitice, legate de Romania sau nu (articole cu concluzii/ ramificatii direct sau indirect relevante pentru Romania sunt incurajate, dar nu reprezinta o cerinta), dar intotdeauna riguroase. Am zis mai sus “mijloc de comunicare”, dar Blogul EconAcademia se doreste mult mai mult decat atât, şi anume un mijloc de interactiune şi de dezbatere, deci practic un forum de dialog continuu cu toţi cei interesati. Fondat de 25 de economisti din diverse medii de cercetare economica (universitati, banci centrale, alte institutii de cercetare) din diverse tari ale Europei, SUA, Canada, şi România, Blogul EconAcademia cauta în mod continuu alţi colaboratori, economisti romani sau vorbitori de limba romana, interesati să devina autor ocazionali sau permanenţi.
Regulile de functionare, inclusiv tematicile Blogului sau drepturile/responsabilitatile în calitate de autor, sunt accesibile în documentul “Modus Operandi” de pe site-ul Blogului EconAcademia. Intre altele, unul din obiectivele pe termen lung este desigur şi acela de a crea un forum de dezbateri informat (subliniez “informat”!) despre cât mai multe discutii de natura economica privind România (politici economice: educatia, cercetarea, stiinta economica). Este desigur un experiment şi timpul va da verdictul asupra lui; eu sunt însă optimist, mai ales ca în alte parti, cum ar fi în Spania, Italia sau Olanda (ca sa enumar doar cazuri pe care le urmaresc si cu care sunt in mod direct familiar) asemenea bloguri, la fel de informale şi bazate complet pe voluntariatul economistilor motivati din tarile respective, au ajuns să fie apreciate de publicul larg, intre altele numeroase articole de pe aceste forumuri online fiind citate des în presă, de catre factorii de decizie, etc.
3. Care este cea mai importantă realizare a dumneavoastră pe plan profesional din acest an?
Nu ma plâng, 2014 a fost destul de reuşit pe plan profesional—dar puteam face mult mai multe! O realizare de anul acesta de care sunt foarte multumit este publicarea, în sfarsit (pare sa fi durat ad infinitum!), a unui capitol din teza mea de doctorat, într-una din cele mai prestigioase reviste stiintifice din economie—pentru mine cea mai prestigioasa- Econometrica (din punctul de vedere al oricarui economist/ econometrician/ chiar statistician informat şi motivat, Econometrica reprezinta cam ceea ce pentru un cercetator din ştiintele naturale este Nature, Science sau PNAS): Buhai, Portela, Teulings and van Vuuren (2014), “Returns to Tenure or Seniority?”, Econometrica 82(2), p. 705-730.
Impreuna cu cei trei co-autori ai mei am lucrat mai multi ani de zile la acest studiu, analizand, între altele, întreg universul de angajati şi firme din sectorul privat al Danemarcei si Portugaliei, pe o perioada de peste două decenii, şi dovedind într-un mod extrem de riguros niste concluzii empirice pana la urmă intuitive, dar nedovedite şi mai ales neremarcate ca esentiale pana acum în literatura economica: scris foarte simplu şi foarte pe scurt, faptul ca ai fost angajat în firmă înaintea colegului tău de firma (pozitia ta în distributia de ‘vechime’ la locul de munca) este determinant atât pentru salariul pe care îl primesti, cât şi pentru ordinea în care eşti, eventual, dat afara.
Partea şi mai frumoasa este ca această realitate empirică constituie un micro-fundament al unei noi teorii generale de negociere între angajatori şi potentialii angajati, şi de contractare dinamica între fiecare dintre muncitorii cu vechime (‘insider’) şi firme, într-o lume în care e nevoie de acordul acestor ‘insiders’ pentru antrenarea sau transferarea de capital uman specific oricarui nou angajat. Trei dintre autorii lucrarii publicate in Econometrica lucram actualmente exact pe aceasta fundamentare micro-economica a studiului anterior, lucrare noua care sper ca va trezi din nou interesul unei reviste din varful ierarhiei economice!
Nu vreau sa trec aceasta întrebare, fara a-mi exprima ex post şi satisfactia faţă de cum a iesit ERMAS 2014, conferinta în planificarea şi organizarea careia care am investit totusi foarte mult timp şi efort (co-coordonatorul Litan mi-a spus ca as fi putut probabil publica un al doilea articol in Econometrica daca foloseam timpul şi efortul pentru ERMAS în scopul asta; fara regrete, eu sper ca a 2-a Econometrica sa fie doar intarziata şi nu anulata J)!
4. Aţi adresat o serie de întrebări pertinente legate de cercetare şi educaţie celor doi candidaţi la preşedinţie înainte de al doilea tur de scrutin. Ştiu ca a trecut foarte puţin timp de la alegerilor, dar vreau să vă întreb dacă vedeţi vreun semnal de îmbunătăţire, de schimbare de atitudine la nivelul conducerii ţării?
Aceste întrebari au fost doar repetate, le-am adresat prima oara candidatilor prezidentiali de la alegerile de acum un deceniu, noiembrie 2004. Din pacate putin s-a schimbat in context, deci intrebarile au ramas practic identice. Şi la fel de ignorate de cei cărora le-au fost adresate, ca şi atunci. Nu vreau să îmi formez o parere definitiva înca, noul Preşedinte fiind doar recent instalat în mod formal, dar rămân sceptic.
Adevărat că domnul Iohannis are un background (fost profesor de fizica de liceu) care ar putea induce aşteptari/ schimari pozitive în ceea ce priveste atitudinea celor cu putere de decizie în materie de politici educationale şi chiar vis-à-vis de cercetarea stiintifica, iar la nivel declarativ dumnealui a declarat multe, însă deocamdata reprezinta doar o necunoscuta.
Necunoscută care va trebui să lucreze cu multe cunoscute, cu prerogative şi discretie superioare în context, precum noul Minister al Educatiei şi Cercetarii, tot sub vechiul Prim-Ministru, acum mai puţin doctor, dar altfel prea bine-cunoscut tuturor.
În plus şi din pacate, primele miscari în materie de alegere a ceea ce ar trebui sa formeze un ‘consiliu de înţelepţi’, i.e. consilierii prezidenţiali, denotă, surprinzator pentru mine, lipsa de cunoastere şi/sau de inspiraţie, sau neputinţa politica. Mai degraba, sper ca în zece ani cel putin prima intrebare (Este stiinta şi cercetarea stiintifica o prioritate pentru Romania?) să devina irelevanta, indiferent de vointa, stiinta sau putinta vreunui decident mai sus mentionat. Asta pentru că încrederea mea este în implicarea societatii civile, care recent a dovedit ca e destul de treaza şi poate actiona când vrea, cu implicatii foarte vizibile. In acest context, asteptarile mele se leagă de implicarea mult mai activa a celor calificati, motivati, şi direct interesati de succesul educatiei, stiintei, şi inovatiei tehnologice romanesti, si, prin implicatie, intr-o Romanie performanta pe termen lung.
5. Acum la sfârşit de an, ce aţi ura României pentru 2015?
Aş ura Romaniei să aiba în sfarşit voinţa de a renunţa la dogmatism şi la recompensarea mediocrităţii şi semidocţiei. Asta nu se va putea realiza fără implicarea activă a celor care pot face o diferenţă: după un sfert de veac de “tranziţie”, sper ca toti aceştia să fi înteles că pasivitatea nu este o alternativă. La Multi Ani, Romania!
Citeşte şi
Minţile sclipitoare ale României care schimbă economia lumii. De ce nu s-ar întoarce în ţară
Se încarcă comentariile...
