Clujean de pe strada unde s-au mutat 22 de sri-lankezi: „Nimeni nu are nimic cu ei!“ De ce se tem totuşi oamenii

Unul dintre locatarii de pe Lăpuşului susţine că sri-lankezii ar fi în pericol în locuinţa unde sunt cazaţi. FOTO: Actual de Cluj

Unul dintre locatarii străzii din Cluj acuzaţi că sunt intoleranţi cu muncitorii din Sri Lanka spune că demersurile făcute nu au legătură cu culoarea pielii acestora. „Treizeci de oameni într-o clădire fără documente legale pentru întreaga construcţie înseamnă curând un nou caz Colectiv“, spune acesta. De asemenea, clujeanul şi-a manifestat îngrijorarea faţă de coronavirus.

„Nimeni nu are nimic cu acei cetăţeni străini!”, a precizat, pentru „Adevărul”, unul dintre locatarii de pe strada Lăpuşului ca reacţie la acuzaţiile de intoleranţă care le-au fost aduse. 

„Revoltă pe o stradă din selectul cartier Gruia din Cluj-Napoca, cu vile somptuoase şi maşini scumpe la scară, din cauza mutării aici a câtorva muncitori veniţi legal din Sri Lanka. „Brusc au chemat Poliţia, pe urmă au făcut plângeri peste tot pe unde puteau să facă”, spune reprezentantul firmei care i-a recrutat” - se arată în articolul publicat, ieri, de „Adevărul”.

În materialul preluat din Actual de Cluj  se arată că 15 dintre proprietari „se pare că au semnat o petiţie autorităţilor prin care cer arbitrarea nemulţumirii lor, anume că într-unul dintre imobile, o fostă grădiniţă, sunt cazaţi 22 de străini cu pielea închisă la culoare, care nu se ştie ce caută şi cât de legal muncesc. Nimeni însă nu-şi asumă în faţa reporterului actualdecluj.ro nemulţumirile clare şi, de cele mai multe ori, nici semnarea petiţiei”. „Domnii de pe stradă au reclamat, mi-au spus că le-am stricat strada, că e zonă de lux”, a spus pentru sursa citată unul dintre angajaţii localului unde locuiesc muncitorii din Sri Lanka. 

Strada Lăpuşului  

Vasile, unul dintre locatarii de pe strada Lăpuşului, a precizat pentru „Adevărul” că motivele pentru care s-au făcut mai multe sesizări la autorităţile publice nu ţin de culoarea pielii noilor vecini: 

„În acea clădire a funcţionat ILEGAL - fără nici o Autorizaţie legală ( în baza Normelor de funcţionare existente în România ), timp de aproape o decadă o Grădiniţă: Kindergarten. Deoarece proprietarul clădirii nu putut să furnizeze actele legale pentru a se obţine o autorizare, mai pe şleau peste 50% din clădire este construită ilegal! O simplă verificare a datelor la Cartea Funciara şi Primăria Cluj-Napoca lămurea pe deplin care este în fapt problema: instituţiile abilitate ale României nu-şi fac treaba nici în acest moment!”.

Din acest motiv grădiniţa a fost mutată într-un alt cartier, spune clujeanul, iar clădirea a ajuns „fără acte de construcţie” în posesia celui care le oferă cazare celor 22 de muncitori. 

Locatarul de pe Lăpuşului mai susţine că în „În PUG - ul actualizat pe aceasta strada nu pot funcţiona Hostesuri sau Hoteluri!” şi susţine că cei care locuiesc în clădirea respectivă îşi riscă viaţă: 

„Treizeci de oameni într-o clădire fără documente legale pentru întreaga construcţie înseamnă curând un nou caz „Colectiv”!” 

Ce spun pompierii

Locatarii de pe Lăpuşului a făcut, într-adevăr, o solicitare la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a verifica în ce măsură este respectată legislaţia din punctul de vedere al instituţiei. „Ne-au cerut să vedem dacă se respectă legislaţia incidentă în domeniul nostru de activitate. Proprietarul nu ne-a permis accesul pe proprietate, ceea ce a fost perfect legal”, a susţinut Cornea Ciprian, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Cluj.

Acesta a precizat că pompierii nu puteau intre în locuinţă decât în două cazuri: dacă le permitea proprietarul sau în situaţii de „înlăturarea unor factori de risc, care prin iminenţa ameninţării lor pot declanşa o situaţie de urgenţă”. Astfel, articolul 20 alin2 lit q din HGR 1492/2004 privind principiile de organizare funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste arată că personalul inspectoratului cu atribuţii de îndrumare şi control, precum şi cel de intervenţie sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice poate „să intre, în condiţiile prevăzute de lege, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, în locuinţele persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimţământul acestora, în condiţiile prevăzute de lege. În cazul în care se impune înlăturarea unor factori de risc, care prin iminenţa ameninţării lor pot declanşa o situaţie de urgenţă, consimţământul nu este necesar;”
 

Cornea a mai susţinut că în situaţia dată nu se justifica o pătrundere în locuinţă, întrucât nu avem de a face un o situaţie de urgenţă definită de Ordonanţa de Guvern 21/2004 articolul 2: „a) situaţia de urgenţă - evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;” „În momentul în care s-au deplasat la imobil, inspectorii au văzut că în clădire locuiau nişte persoane. Asta nu este o situaţie de urgenţă. Dacă vorbeam despre un hotel sau un local, alta era situaţia, dar avem de aface cu o locuinţă deţinută de o persoană privată”, detaliază purtătorul de cuvânt. Acesta mai arată că ISU a formulat răspuns locatarilor, care nu au revenit cu altă solicitare. 

Nici cei de la Inspecţia Muncii nu au ajuns la casa unde sunt cazaţi sri-lankezii: „Sesizarea făcută de ei excede competenţele ITM. Vis-a vis de acei oameni, ei au avize şi contracte de muncă în regulă. Toate legile noastre nu ne permit să verificăm locuinţa cuiva, chiar dacă sunt oameni aduşi din alte ţări”, a precizat Corina Gavriluţ, purtătoarea de cuvânt a instituţiei.  

Boc: „Nu ni s-a cerut ajutorul“

Emil Boc a condamnat, la un post de radio, lipsa de toleranţă şi a precizat că „cei implicaţi nu au cerut sprijinul municipalităţii”: „Dacă cineva ne va cere sprijinul, evident că o vom face. Nu ne oprim la aşa ceva. Evident că partea care ţine de contracte de muncă, de verificarea legalităţii este o chestiune normală, ca în orice stat, nu discutăm partea de legalitate, parte de toleranţă, de comunitate care este închegată trebuie să fie păstrată şi, din acest punct de vedere, ne vom exercita rolul de mediator”. Locatarul de pe Lăpuşului spune că este „nesimţire sa comentezi un caz despre care nu ştii nimic” şi arată că Primăria Cluj Napoca nu a răspuns la petiţie încă de anul trecut. Informaţiile sunt confirmate de Biroul de Presă al Primăriei care arată că există o petiţie a locatarilor de pe strada Lăpuşului din luna noiembrie, la care „se lucrează la un răspuns”. Asta după circa trei luni de zile. 

Sri-lnkezii din Ditrău au iscat un conflict cu iz de rasism. 

„Ce s-a întâmplat la Ditrău nu e reprezentativ pentru Transilvania”

Emil Boc a declarat, la un post de radio, că „ceea ce s-a întâmplat la Ditrău sau bâza de la Cluj nu este reprezentativ pentru Transilvania, pentru România şi cu atât mai puţin pentru Cluj“. „Ne fac atât de mult rău asemenea situaţii, că nu ne dăm seama. Lumea civilizată se uită şi întrabă: are rost să fac investiţii într-o ţară unde sunt tensiuni din cauza culorii diferite a pielii muncitorilor? Nu. Mă duc în altă parte unde sunt respectat. Aceste lucruri ne fac rău tuturor din perspectiva locurilor de muncă şi nu vorbesc aici de imaginea de intoleranţa care nu defineşte Transilvania”, a spus Boc.

Edilul a mai susţinut că astfel de situaţii nu au existat la Cluj: „Am reuşit să câştigăm un statul de toleranţă la Cluj. De fiecare dată când prezint Clujul în străinătate şi în ţară, folosesc trei litere T: talent, iar după talent, al doilea element care vine este toleranţa, după care urmează tehnologia şi trust – încredere. Haideţi să ne uităm la Cluj, aţi mai văzut în Cluj accese de intoleranţă? Nu aţi mai văzut”

Îngrijorare cu privire la coronavirus

Pe lângă problemele de ordin legal, locatarul de pe Lăpuşului şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la sănătatea publică: „Care era reacţia presei dacă unii din locatarii de pe str. Lăpuşului 22 se întorceau din vacanţă de Nou An Budist tocmai din Asia de Sud în condiţiile internaţionale epidemice din acest moment?” Asta în condiţiile în care „În cartierul Gruia nu exista nici UN CABINET DE MEDIC DE FAMILIE ! La 40.000 de locuitori ! Curând singura Farmacie din zona se închide!”

Clujeanul se mai plânge de condiţii precare din cartierul în care se află strada Lăpuşului: „Nu există nicio agenţie bancară, bankomat ! Vorbim de un cartier de peste 40.000 de locuitori! Transport in comun? Un bus care circulă la 60 de minute pe str. R. Vuia ai la alte 60 de minute pe strada Gruia! Firme de IT şi alte firme ? Cât cuprinde! Plătim impozite de zona ZERO! Nu plătim 50-60 de Ron pe an!”.  

Citeşte şi

Clujeni cu Porsche la scară se revoltă din cauza muncitorilor din Sri Lanka: „Domnii au reclamat, mi-au spus că le-am stricat strada, că e zonă de lux”